Cum Pot Avea Orașele Inteligente Sisteme Alimentare Autosuficiente?

Tu cum poți îmbunătăți distribuția alimentelor în comunitatea ta? Aceste 4 proiecte de succes îți pot servi ca sursă de inspirație. 

Din vremuri străvechi, agricultura a reprezentat fundamentul supraviețuirii omului. Chiar și astăzi, are același rol. Dar, odată cu creșterea populației, productivitatea fermelor scade. 

Experții spun că, dacă randamentul fermelor nu va crește, planeta va fi martoră la folosirea a numeroase locuri verzi virgine, precum pădurile sau savanele lemnoase pentru agricultură. Este de la sine înțeles că, acest fapt se va adăuga la probleme ce țin de risipă, poluare și schimbarea climatică. 

Așadar, aprofundând subiectul, vă arătăm câteva exemple de orașe inteligente care încearcă să schimbe această evoluție. Pionieri pe cont propriu, New York, Milano, Wuzhen sau Havana ne arată rezultate uimitoare.

1. New York Shimbă Cursul Distribuției Alimentare

Potrivit statisticilor din anul 2017, cota de import a alimentelor în New York s-a dublat cu peste 15% în ultimele două decenii. Mai mult de jumătate din fructele din oraș sunt importate. De aceea, conform Laurei Feyer, purtătorul de cuvânt al Biroului Politicii Alimentare, NY, orașul încearcă să crească consumul de mâncare locală și regională. 

NYC Economic Development Corporation Food Hub se va concentra pe permiterea accesului facil al fermierilor locali la transportul producției către oraș. Atenția se îndreaptă, în special, pe fermele mici și de familie. 

De exemplu, AeroFarms din New Jersey, una dintre cele mai mari ferme verticale care cultivă plante cu frunze verzi se adresează consumatorilor din New York. Ferma cultivă produse proaspete de-a lungul anului fără a utiliza soarele sau solul. De fapt, ei folosesc cu 95% mai puțină apă, o porțiune de pământ și foarte puține resurse pentru cultivare. Ferma produce de 390 de ori mai mult pe metru pătrat comparativ cu cultivarea convențională. Aerofarms colectează milioane de date din fiecare etapă a cultivării. Aceste date sunt utilizate apoi pentru a optimiza gustul plantei, nutriția, culoarea și producția. 

Cultivarea pe verticală devine un trend global, datorită multiplelor sale beneficii. La momentul actual, cele mai multe dintre fermele verticale cultivă plante cu frunze verzi, roșii și castraveți. Cu toate acestea, companiile testează și alte legume în momentul de față. Predicțiile arată că marea majoritate a legumelor în viitor va proveni din fermele verticale. Dar întrebările care rămân în continuare sunt legate de posibilitatea comercializării în întregime a acestor alimente și necesitatea extinderii cultivării verticale la nivel de masă. 

2. Politica Alimentară Urbană a Orașului Milano 

Din 2015, orașul New York împreună cu alte peste 200 de orașe inteligente, au semnat Politica Alimentară Urbană a orașului Milano. Inițiativa are drept scop angajamente orientate spre sustenabilitate și include consumul de mâncare locală și regională. 

Milano a primit Premiul de Inovare Guangzhou în 2018 pentru Politica sa Alimentară Urbană. Orașul inteligent face eforturi constant pentru a face „sistemul să alimentar mai sustenabil, mai echitabil, rezilient și sănătos.” Mai mult decât atât, orașul urmărește creșterea conștientizării consumatorului cu privire la sistemul alimentar în timp ce reduce risipa de mâncare. Cercetările centrate pe agricultură se numără, de asemenea, printre prioritățile orașului. 

Recent, Milano a demonstrat că are aptitudini inovatoare. A introdus achiziția de alimente și catering în școlile publice pentru a dezvolta și testa lanțurile scurte de aprovizionare. Programul pilot a început prima data cu orez. Iar acum, este pe cale să reconstruiască 19 lanțuri de aprovizionare, precum paste proaspete, dovlecei și gnocchi. Acest fapt echivalează cu a opta parte din necesarul de mâncare școlară la nivelul orașului. 

Se anticipează că această abordare inovatoare va fi adoptată și de alte orașe inteligente. 

Cultivarea pe acoperiș, fermele verticale și fermele tradiționale aparțin peisajului de lanțuri de aprovizionare alimentară locale și regionale din Milano. Printre acestea, fermele verticale pot fi localizate mai aproape de rezidenți și comercianți. Acest lucru ajută la sporirea alimentelor proaspete și a rezilienței. 

Mai mult decât atât, Milano conduce proiectul OpenAgri care creează un hub de inovare deschis pentru agricultura periurbană. Programul regenerează 30 de hectare de pământ în zonele periferice ale orașului. Acest pământ va fi folosit ca un „pat de testare” pentru inovatori și antreprenori care vor dezvolta sisteme alimentare sporite. 

Start-up-urile și SME-urile lucrează deja la 18 proiecte. Acestea includ tehnologii de cultivare verticală, integrare socială și automatizare în fermele urbane. O atenție specială se îndreaptă și asupra dezvoltării aptitudinilor persoanelor tinere și provenite din medii dezavantajate din oraș. 

3. Tomatele La cel mai Bun Nivel în Wuzhen

Noul Parc Expozițional Internațional de Agricultură prin Internet din Wuzhen (Wuzhen International Internet Agriculture Expo Park) găzduiește 18 varietăți de roșii din întreaga lume. Le poți găsi în culori diferite, precum roșu, portocaliu, galben, mov sau verde. 

Parcul dispune de sere de sticlă inteligente, alimentate de o rețea 5G. Este situat într-un oraș mic în provincia Zhejiang, unde are loc anual Conferința Globală a Internetului. Serele de sticlă oferă un tratament generos celor 2800 de plante de tomate. Un mediu caracterizat de temperatură perfectă pentru creștere și ajustări ale umidității are grijă de producție. De asemenea, nutriția este asigurată plantelor prin țevi negre mici, luând în considerare profilul fiecărei plante. 

Diferite tipuri de senzori din serele de sticlă monitorizează temperatura, lumina, nivelul de fertilizare al apei și umiditatea. Fiecare informație este transmisă prin intermediul rețelei 5G în timp real. Acest lucru permite sistemului de control să schimbe setările în mod exact astfel încât să crească producția fiecărei plante de tomate. 

Pentru detecția elementelor dăunătoare și bolilor, un sistem de control 5G este instalat în serele de sticlă. Acest sistem este responsabil de eliminarea insectelor cu spray de ozon. Datorită rețelei 5G de viteză înaltă, rezultatele apar imediat. Plantele sunt gestionate de la distanță prin intermediul unui receptor 5G. 

4. Creșterea  Auto-producției în Havana

În 1989, Cuba a fost dintr-o dată izolată de comerțul cu Blocul Sovietic. A fost de asemenea, marginalizată de la comerțul internațional cu SUA. Țara s-a confruntat cu o criză economică și alimentară extremă. S-a străduit să exporte fructe, cereale, porumb și carne, care deveniseră alimente  de bază ale țării. Cetățenii și-au pierdut accesul la o treime din caloriile lor zilnice, ducând înfometarea masivă a populației. 

În timp ce pierdea accesul la alimentele importate, țara a pierdut și accesul la hrana pentru animale, fertilizatori și combustibil, care susțineau agricultura. Țara a experimentat un colaps alimentar major. 

Încercând din răsputeri să iasă din această criză, Guvernul Cubanez a propus o revizuire agricolă pe insulă. Agricultura ecologică a fost prioritizată. Atenția a fost concentrată asupra culturilor comestibile și utilizarea țăranilor drept forță de muncă. În zonele urbane, a fost introdus grădinăritul  de gherilă, care a sprijinit inițiativele urbane de cultivare. 

De fapt, chiar și cetățenii și-au asumat responsabilitatea de a cultiva, în mod voluntar. Acest lucru a dezvăluit cel mai mare model practic de cultivare semi-sustenabilă din lume. Unii cetățeni s-au transformat în cultivatori urbani, care fac tot ce este posibil pentru a cultiva și salva produse alimentare. De exemplu, sticlele de apă minerală au fost refolosite pentru semănat, iar plăcile de pe acoperiș au fost folosite drept suprafață de plantat. 

Havana a început să demonstreze modalități prin care orașele pot depăși obstacole și pot crea oportunități pentru sisteme de auto-aprovizionare. Un alt ajutor important a venit din partea Guvernului Cubanez, care a consolidat „noua fabrică urbană”, găzduind mai multe magazine agricole subvenționate, trei site-uri de producție de material de descompunere a plantelor și șapte laboratoare artizanale de pesticide. 

Cu sprijinul Guvernului și prin intermediul participării active a cetățenilor, 35,000 de hectare de pământ s-au transformat în terenuri agricole. De la grădini mici pe balcon, la culturi vaste, întinse pe mai multe hectare, există o paletă largă de terenuri care sprijină sistemul alimentar și de producție, astăzi. 

Unele grădini au fost create pe proprietăți vacante din oraș, în timp ce altele au fost oferite de către Guvern. 

Diferite tipuri de infrastructură și investiții ce variază în mărime au fost folosite la crearea de ferme urbane. Cu toate acestea, o mare parte a muncii este realizată manual. Peste 400,000 de mii de perechi de boi au înlocuit tractoarele în Cuba. 

Abordarea Cubei cu privire la sistemul urban de alimentație este rezilient, accesibil, echitabil și organic. Orașele inteligente care urmăresc securitatea alimentară și îmbunătățirea producției de alimente au oportunitatea să reproducă acest exemplu. Modelul este unul de succes, datorită exemplului de 25 de ani de auto-suficiență demonstrată de Cuba.