Conferință Bursa – Strategia de Dezvoltare a României

Țara noastră este printre puţinele state din lume care au în lucru strategia naţională pentru Smart City, aceasta urmând să fie gata până la sfârşitul anului, a precizat Cristina Florescu, event manager în cadrul Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC), care participă la întocmirea acestei strategii respective.

Conceptul de Smart City se traduce prin sustenabilitate şi dezvoltare şi înseamnă un oraş care să creeze oportunităţi egale pentru toţi cetăţenii, a menţionat doamna Florescu, adăugând că, astăzi, tehnologia nu mai este un lux: „Smart şi tehnologizat înseamnă mai educat, mai sănătos, mai puţin costisitor, mai implicat în procesul de guvernare, mai multe beneficii pentru mediul de afaceri şi pentru cetăţean, beneficii care se traduc în îmbunătăţirea calităţii vieţii”.

”La nivel global, am înregistrat progrese uimitoare în ultimii ani, a evidenţiat domnia sa, precizând că, acum, traficul în cele mai multe oraşe este dirijat inteligent, există senzori care micşorează consumul de electricitate pentru iluminatul public, sunt aplicaţii cu ajutorul cărora cetăţenii pot vedea când vine autobuzul în staţie sau câte locuri de parcare sunt într-o anumită zonă.

În ţara noastră există peste 330 de proiecte de tip smart city implementate, în oraşe precum Timişoara, Cluj Napoca, Iaşi etc., care sunt şi importante centre universitare şi care au înţeles nevoia de inovare şi faptul că guvernarea nu mai este aceeaşi ca cea de acum zece ani”, a mai spus Cristina Florescu. Conform domniei sale, comunicarea dintre cetăţean şi guvernare este alta acum, cetăţeanul fiind mult mai implicat.

Sursa citată a mai declarat: „Noi, ca asociaţie, nu oferim produsele tehnologice propriu zise, ci reunim factorii decidenţi cu mediul privat (care vine cu soluţiile tehnologice), cu mediul academic şi cu societatea civilă (care ne spune ce probleme are comunitatea). Conceptul de smart city este bazat pe cetăţean şi pe contextul local”.

Reprezentantul ARSC a mai spus, printre altele, că, în urmă cu circa două luni, Asociaţia a semnat un acord de investiţii pe zece ani, de 500 de milioane de euro, cu o companie foarte mare de stat din China – gigantul China National Electric Engineering Co, Ltd. (CNEEC).

„Sunt fonduri care vor reveni comunităţilor din România, folosite pentru proiecte smart city în România, în infrastructură, energie, managementul deşeurilor etc.”, a spus domnia sa, adăugând: „Un lucru important pe care l-am reuşit cu aceste fonduri este că am ieşit de sub umbrela garanţiilor de stat, care pun presiune pe deficitul bugetar. Este o problemă cu care s-au confruntat multe ţări ce au dorit să investească în România. Pentru investirea acestor fonduri nu este nevoie de garanţie de stat, acum putem vorbi de proiecte foarte mari derulate prin parteneriat public-privat. Sper ca în foarte scurt timp proiecte prioritare pentru România să înceapă să fie implementate cu aceste fonduri”.

Asociaţia derulează proiectul „Caravana smart city”, la nivel naţional. Cristina Florescu a menţionat: „Ne plimbăm prin cele mai mari oraşe din România, de doi ani. Dacă anul trecut am informat autorităţile locale despre beneficiile proiectelor de tip smart city, acum vorbim de proiecte implementate. Anul acesta am fost în cinci oraşe – am deschis la Sibiu, apoi am fost la Cluj”. Este uimitoare viteza cu care se dezvoltă lucrurile în vest, evidenţiază sursa citată, exemplificând: „La Cluj, autorităţile locale au anunţat în premieră un poiect mamut de 500 milioane euro – construirea unui oraş satelit întins pe 200 de hectare de pământ, care presupune înfiinţarea a 20.000 de noi locuri de muncă şi care poate găzdui 100.000 de locuitori. Acum câţiva ani nu puteam vorbi de astfel de proiecte la noi. În alte părţi, există oraşe construite de la zero, smart, cu tehnologie integrată”.

Un alt proiect conex derulat de ARSC este Academia smart city – prima platformă naţională de formare profesională în domeniu, care se adresează atât angajaţilor instituţiilor publice, cât şi angajaţilor companiilor şi oricăror persoane care doresc să înveţe mai multe despre acest concept, pentru că este clar că în această direcţie ne îndreptăm, a menţionat reprezentantul Asociaţiei. Domnia sa opinează: „Trebuie să învăţăm să facem tranziţia de la idei la proiecte. Când vom crea proiecte, vom vedea că există fonduri, mai ales în contextul în care finanţarea europeană se va baza mult pe dezvoltarea tehnologică. La acestea se adaugă, de exemplu, banii din proiectul cu chinezii. Cred că România se va dezvolta în următoarea perioadă cu paşi repezi şi că vor beneficia cât mai multe persoane de aceste soluţii tehnologice menite să îmbunătăţească viaţa ce­tăţenilor”.