Transilvania Business: Smart City Industry Awards, dominate de administrațiile și companiile din Transilvania

Cele mai bune proiecte de orașe inteligente, de locuire inteligentă, de mobilitate și cei mai buni parteneri ai Asociației Române pentru Smart City (ARSC) au fost premiați în cadrul unui eveniment de gală care a avut loc în 10 decembrie, la București.

Asociația Română pentru Smart City a organizat luni, 10 decembrie, a treia ediție a Galei Smart City Industry Awards, sub Înaltul Patronaj al Ministerului Energiei. Cea de-a treia ediție a Galei Smart City Industry Awards a avut loc la Camera de Comerț și Industrie a României, unul dintre partenerii asociației.

Cuvântul de deschidere i-a aparținut lui Eduard Dumitrașcu, președintele ARSC, asociație care a reușit să închege o comunitate, ridicată pe patru piloni – instituțiile publice centrale și locale, universitățile, societatea civilă și companiile inovative. Asociația a dezvoltat parteneriate cu Africa de Sud, Vietnam, Iordania, Brazilia etc.

“Ceea ce vreau să înțelegem este că Smart City nu este despre tehnologie, ci este vorba despre oameni, despre noi, așa cum am spus de fiecare dată și o voi repeta de câte ori voi avea ocazia. (…) Din păcate, în România, când vorbim de Smart City uităm două lucruri: noi cei care mișcăm industria uităm că înseamnă și safe city, iar la nivelul percepției generale a publicului există percepția că securitatea, siguranța vine cumva așa de undeva din abstract, de sus, că cineva veghează asupra noastră, a orașelor”, a spus acesta.

Potrivit președintelui ARSC, conceptul de safe city trebuie integrat în mai largul concept de Smart City.

Ca o notă interesantă, ar mai fi de punctat că în România sunt dezvoltate 316 proiecte de Smart City și este un lucru o strategie națională pentru inteligență artificială.

Nevoia de tehnologie

Invitații care au luat apoi cuvântul au avut o idee comună: avem nevoie de digitalizare și, implicit, de beneficiile tehnologiilor. Însă, depinde de poziția ocupată, discursurile s-au diversificat pe măsura ce mesajele au fost transmise.

“Acum vrem ca toate comunitățile să înțeleagă că avem la îndemână instrumente și avem la îndemână tehnologii care ne permit să facem lucruri pe care noi nu ne-am imaginat că le putem face, putem optimiza orașe din multe puncte de vedere, al consumului de gaze la școli, al consumului de energie electrică”, a transmis, apoi, ministrul Energiei, Anton Anton.

Alexandru Cumpănașu, președintele Coaliției pentru Modernizarea României, a fost critic la adresa atât a sectorului public cât și a societății civile când vine vorba de orașe inteligente.

“Sunt mândru de ce a realizat această organizație, dar trebuie să trecem la faza a doua, implementarea a ceea ce înseamnă Smart City, pentru că sunt prea puține administrații publice care înțeleg această nevoie, sunt prea puține școli care înțeleg această nevoie, sunt prea puține instituții și, mai ales, oameni de rând care înțeleg această nevoie. “Think smart, act smart”, eu cred că este noul nostru slogan și trebuie să fie un mod prin care toți trebuie să acționăm. Digitalizarea, de exemplu, a învățământului nu mai trebuie să fie amânată. Digitalizarea și aducerea tehnologiilor în orașe, la fel. Cred că evenimente de genul acesta ar trebui să fie mai dese, dar, în același timp, presiunea noastră asupra Guvernului și nu numai trebuie să fie și mai mare, pentru că întreaga administrație centrală trebuie să înțeleagă că trebuie să avanseze cu acest tip de concept”, a spus Alexandru Cumpănașu.

Victor Negrescu s-a aplecat asupra nevoii de digitalizare în educație, amintind și despre realizarea unei Hărți a Roboticii. “Cred că rostul unei asemenea comunități este să vorbească despre potențialul unor tehnologii, cum le putem folosi și, mai ales, să îi convingem pe cei care decid să introducă și mai mult, și mai accentuat, și mai vizibil aceste noi forme moderne, în tot ceea ce înseamnă învățământul românesc. Cred că este important să ne adaptăm acum”, a spus fostul ministru delegat pentru Afaceri Europene.

Sociologul Vasile Dâncu, fost ministru în mai multe guverne, ne-a adus mai aproape de umanitate și de nevoia ca orașele inteligente să aibă în centrul lor oamenii, fundamentându-și prezentarea pe mai multe studii pe care echipa sa de la IRES le-a realizat.

“Cum facem să redăm orașele oamenilor, scoțându-le din mâna administratorilor sau din mâna exclusivă a primarilor sau a arhitecților care se luptă cu primăriile ca să conducă ei acest proces de reconstrucție. Convivialitatea este cel mai important lucru în proiectul de a reconstrui un oraș. 84% dintre români cred că în următoarea 100 de ani orașele lor vor fi smart city, deși doar 35% știu ce este un smart city sau își închipuie. Totuși, 59% dintre români speră ca orașele să fie mai bine gândite pentru ca oamenii să poată să locuiască împreună și să trăiască împreună. Se pot construi orașe pentru oameni, pentru că oamenii vor să contribuie la asta”, a punctat Vasile Dâncu.

Premianții Smart Industry Awards 2018

Înainte de a începe decernarea premiilor, Sarolta Besenyei, președintele juriului, Expert Comisia Europeană, Vicepreședinte ARSC, a unit prezentul cu viitorul, generațiile mature de cele care vin din urmă.

“Oricât vrem să acceptăm sau să nu acceptăm, oricât ne alarmăn și ne supărăm sau nu, copiii noștri sunt copii născuți digitalizați. Ei, în tot ceea ce fac, folosesc telefonul, o aplicație, Internetul, ceva smart. Din punctul meu de vedere, responsabilitatea noastră, a tuturor, este ca să asigurăm această oportunitate și să creăm mediul oportun pentru generația viitoare. Acesta este conceptul la care trebuie să lucrăm pentru următorii 20-30 de ani, desigur luând tehnologia în calcul, luând exemplele bune din străinătate, chiar și din țară. Sunt foarte fericită că sunt 40-50 de orașe din România cu inițiative de orașe inteligente, sunt foarte fericită să văd că pe diferite linii de finanțare sunt parteneri în proiecte internaționale, cu finanțare direct de la Bruxelles, și sunt și mai fericită când văd că pe proiectele cu finanțare națională se impun tehnologii ca proiectele să fie smart sau cel puțin pregătite pentru a fi smart”, a subliniat aceasta.

Criteriile de jurizare enumerate de președintele juriului au fost: Grad de replicabilitate 20%, Funcționalitate și implementare 20%, Impact în comunitate 20%, Inovație și creativitate 20%, Calitate 20%.

Juriul a fost alcătuit din experți smart city și reprezentanți ai mediului universitar, iar la ceremonie din partea juriului au mai participat: prof. dr.ing. Florin Nemțanu – Universitatea Politehnica din București, Facultatea Transporturi și Expert Mobilitate ARSC, și prof. dr. Ciprian Alexandru Caragea – Universitatea Ecologică din București și Expert Big Data ARSC.

Potrivit organizatorilor Smart City Industry Awards, anul 2018 se remarcă prin dezvoltarea mai multor proiecte în diverse regiuni ale țării, astfel că proiectele înscrise în competiție au avut un grad ridicat de implementare, comparativ cu edițiile anilor trecuți, când erau înscrise inclusiv proiecte aflate în stadiu incipient. O altă noutate față de edițiile anterioare este dată de proiecte care provin din comunitățile mai mici, care însă derulează proiecte cu un grad ridicat de dificultate.

Competiția Smart City Industry Awards 2018 a introdus o componentă extrem de importantă ce a implicat alături de criteriile de jurizare menționate anterior și monitorizarea activității pe întreg parcursul anului 2018. La această categorie au fost nominalizate diverse municipalități și companii, iar câștigătorii competiției sunt:

City Manager of the Year – Nicolaie Moldovan, City Manager Alba Iulia; Mayor of the Year – Emil Boc, primarul Municipiului Cluj-Napoca; Best Smart City Company: Orange România – Programul Orange Fab; Best Smart City Project – Primăria Municipiului Cluj; Smart Living – Primăria Municipiului Sibiu, pentru proiectul: Sibiu, orașul în care calitatea vieții primează; Smart Citizen – Primăria Municipiului Satu Mare și compania Smart Technology Alliance, pentru proiectul: Smart CityApp, și First Bank – Dominic Bruynseels, preşedinte executiv; Smart Government – Primăria Municipiului Alba Iulia, pentru proiectul: Comunicare cu cetățenii prin bluetooth și beaconi (cu aplicația E-ALBAIULIA); Smart Economy  – Primăria Municipiului Iași, pentru proiectul: Dezvoltare sustenabilă pe toate verticalele smart city; Smart Environment –  Iridex Group, pentru proiectul: Iridex SMART pentru clădiri inteligente; Smart Mobility, parking solutions – Sky Park Systems Cluj-Napoca, pentru proiectul: Parking automatizat; Smart Mobility, e-ticketing solutions – Telelink România, pentru proiectul: Craiova Smart Transportation; Smart Mobility, safe mobility – EyeSafe, pentru proiectul: Eye Safe, mobility platform; Smart Mobility, Industrial Software Sibiu, pentru proiectul: Smart city Parking – Sistem inteligent pentru managementul parcărilor urbane.

În raport cu membrii și partenerii săi, ARSC a acordat următoarele distincții: Most active member (instituție) – Primăria Turda, Most active member (companie) –  Schreder Romania, CEO of the Year – Doru Borsan, CEO Novitas 3D City, Partner of the Year – TrendInformatica, Institutul de Studii Liberale, BMF Grup, Digitax, Best Education Partner – Universitatea Ecologică din București și Universitatea Politehnică București, Best Mass Media Supporter: Ziarul Bursa.

Proiecte inteligente în Transilvania

Transilvania a obținut o mare parte din premiile acordate în cadrul galei. Unul dintre acestea a ajuns la Satu Mare, fiind ridicat de reprezentantul companiei Smart Technology Alliance, partenerul Primăriei Satu Mare.

“Am plecat de la o idee simplă, am spus că este momentul să aducem orașul mai aproape de cetățean și sper că acest proiect de la Satu Mare va fi un impuls pentru toate orașele și nu numai din România și, în același sens, cred că este un proiect care ne demonstrează că putem fi toți în același loc, în același timp, fără ca nimic să ne despartă, doar printr-un spațiu virtual, și putem avea un dialog între noi orice moment, în orice minut al zilei, orice problemă, în același scop – să dezvoltăm împreună România, să dezvoltăm împreună tot ceea ce înseamnă Smart City”, a declarat József Moldovan, Smart Technology Alliance.

Mai jos, pe hartă, la Cluj-Napoca a ajuns premiul pentru mobilitate în ceea ce privește parcările.

“Am făcut acest business de la o nevoie personală, în primul rând, a devenit o pasiune și mai nou o afacere. Încercăm să fim un provider de soluții de parcare. Premiul acesta îl merită mai mult antreprenorul lucrării și, mai ales, arhitecții care au avut curaj să implementeze și să propună un asemenea proiect”, a fost mesajul lui Doru Stoica, Sky Park Systems.

Dacă rămânem la Cluj-Napoca, primăria a câștigat premiul pentru cel mai bun proiect de smart city, iar primarul Emil Boc a fost declarat cel mai bun primar.

“Am încercat să punem în practică câteva lucruri simple, să ne construim strategia orașului pornind de la câteva elemente fundamentale și le-am sintetizat în patru T – talente, tehnologie, toleranță și trust. Acestea sunt și atuurile iportante ale orașului pe care îl reprezint. Fiecare oraș are avantaje importante, important e să le găsești, iar dacă nu, să le inventezi, să te branduiești ca atare. Cea de-a doua componentă a strategiei a fost eco-sistem, nu ego-sistem, e al naibii de greu de făcut asta, dar e atât de important pentru ca o comunitate să reușească. Nu e egoul primarului sau a echipei pe care o reprezintă este fundamentul dezvoltării unui oraș, ci, dimpotrivă, capacitatea de a lucra, de a clădi un ecosistem în care inovarea poate să se dezvolte”, a spus, pe scenă, printre altele, Emil Boc.

Două premii au ajuns și la Alba Iulia. Primarul Mircea Hava a lipsit, dar trofeele au fost ridicate de către celălalt premiant, Niculaie Moldovan, City Manager, care le-a mulțumit membrilor echipei sale și partenerilor companii private, pentru suportul acordat în dezvoltarea proiectelor inteligente.

„Eu cred fundamental că în administrația locală în România, în perioada pe care o trecem astăzi și în anii următori, avem nevoie de implementatori de calitate care să știe să comunice cu cei care vând tehnologie, cu cei care propun tehnologie comunităților locale, care știu să aleagă ce este bine și ce este rău, ce este util, ce este sustenabil, ce este eficient din punct de vedere a costurilor și ce generează cu adevărat mulțumire cetățenilor pentru care lucrăm în administrațiile locale”, a subliniat Niculaie Moldovan.

Din județul Mureș, singurul laureat a fost Doru Borșan, directorul general al Novitas 3D City România, căruia i s-a decernat premiul CEO of the Year.

„Acum trei ani, când am început această aventură, am avut senzaţia că sunt singur. Mergeam la diverse întâlniri, la primării, consilii judeţene, ministere şi câteodată aveam senzaţia că vorbesc o limbă străină, dar dintr-o dată, cu ajutorul domnului Dumitrașcu (Eduard Dumitrașcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City – n.a.) şi a Asociaţiei am participat la câteva dezbateri şi conferinţe şi m-am regăsit cu colegi, care unii sunt aici în această seară. Nu mai suntem singuri, suntem o familie, suntem uniţi, datorită şi dumneavoastră, domnule Pricop, datorită dumneavoastră, Sibiu, Alba Iulia, Satu Mare, Bucureşti şi toţi cei care sunt implicaţi în fenomenul smart digital. Italienii au o vorbă: unitatea de forţă. Îmi doresc ca noi, deţinătorii de tehnologii, împreună cu dumneavoastră, autorităţile locale, să dăm acea forţă încât să transformăm România noastră într-o ţară mai frumoasă, mai fericită, mai bogată şi, bineînţeles, mai smart”, a fost mesajul lui Doru Borșan după înmânarea premiului.

Novitas 3D City România deține exclusivitatea pentru România, țările din Europa de Est și țările din Golf a tehnologiei ultramoderne infra 3D, patentată de iNovitas AG Elveția.

Cu ocazia evenimentului – Smart City Industry Awards, a fost lansată și ediția curentă a revistei Smart City Magazine, iar o premieră în domeniu o reprezintă lansarea cărții Smart City – de la idee la implementare, autori prof. univ dr Cătălin Vrabie, SNSPA, și Eduard Dumitrașcu, președinte ARSC.

Totodată, Renato De Castro, în calitate de WSCO Smart City Expert, Vicepreședinte pentru America Latină și Expert ARSC, a susținut o prezentare despre viitorul proiectelor smart city. Au fost, de asemenea, prezenți în sală experți ARSC din Israel, Iordania, Italia și Brazilia. 

de Ligia VORO

Sursa foto: Asociația Română Pentru Smart City & TB

Articol publicat în ediția 82 a revistei Transilvania Business – decembrie 2018