Pandemia a oferit oportunitatea accelerării transformării digitale, forţând instituţiile statului să digitalizeze anumite servicii publice, dar odată cu ridicarea ridicarea restricţiilor, autorităţile au încetinit brusc viteza transformării, în timp ce mediul privat continuă să îşi digitalizeze activitatea sau o parte importantă din aceasta, pentru a rămâne competitiv în piaţa europeană şi globală.
Eduard Dumitraşcu
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City
“Trebuie să înţelegem care sunt principalele oportunităţi ale digitalizării, unde se află România şi încotro ne îndreptăm”
Trebuie să încercăm să înţelegem care sunt principalele oportunităţi ale digitalizării, unde se află România din această perspectivă şi încotro ne îndreptăm, a spus Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City (ARS).
Acesta a afirmat: „Trebuie să vedem şi să înţelegem unde se află România din punctul de vedere al transformării digitale, care sunt principalele oportunităţi pentru că sunt foarte multe care, spunem noi, nu mai pot fi ratate, care sunt problemele de sistem, de legislaţie, de implementare şi mai ales ce avem de făcut pentru perioada următoare. Este foarte important să înţelegem şi încotro se îndreaptă digitalizarea României. (…) Din 2020 încoace multe lucruri s-au schimbat când vorbim de digitalizare şi transformare digitală, eu cred că România este de nerecunoscut, chiar dacă încă avem foarte multe lucruri de făcut şi nu mai avem răbdare. Cei care cunoaşteţi subiectul de «smart city» ştiţi că mereu am spus că nu mai avem răbdare. Este normal să vrem ca lucrurile să se întâmple mai repede. (…) Această digitalizare despre care vorbim astăzi ne cuprinde pe toţi, de la autorităţi locale şi centrale la mediul de business şi academic”.
Dumitraşcu a mai spus, ca exemplu, că Poşta Română este o companie „mamut” care ar putea beneficia de pe urma digitalizării activităţii astfel încât să ajute la realizarea de hub-uri logistice, inclusiv la nivel regional.
„Poşta Română face pasul către regândirea modului în care funcţionează. Este cel mai mare angajator din România, iar această regândire nu poate exista înafara transformării digitale – o companie mamut, o companie mare care poate deveni un jucător în această parte din Europa pe ceea ce înseamnă hub-uri logistice speciale”, a declarat preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.
În ceea ce priveşte legea interoperabilităţii şi a cloud-ului guvernamental, Eduard Dumitraşcu a spus că este nevoie de „fermitate instituţională, să înţelegem că suntem toţi parte din acest demers”, în condiţiile în care există instituţii ale statului – CSM, DIICOT, DNA, Curtea Constituţională, Autoritatea Electorală, Registrul Comerţului şi altele – care au ieşit în spaţiul public şi au anunţat că nu doresc participarea la cloud-ul guvernamental fără de care nu se poate realiza transformarea digitală.
„Degeaba discutăm despre digitalizarea României, despre transformare digitală, degeaba vorbim despre câte surse de finanţare are România, despre cât de frumoasă este această transformare digitală, dacă nu facem ordine în dezordine. (…) Nu putem vorbi despre transformarea digitală a României dacă nu înţelegem că ne include pe toţi şi trebuie să lucrăm toţi. (…) Autorităţile locale au un rol foarte mare în implementarea acestor procese de digitalizare, autorităţi care înseamnă şi spital şi şcoală şi alte instituţii, nu doar primăria. Este aproape o descentralizare birocratică”, a spus Dumitraşcu.
Potrivit acestuia, este nevoie de colaborare între administraţia locală, administraţia centrală şi mediul privat din ţara noastră.
„În România nu vrem să înţelegem ce înseamnă aceste parteneriate între mediul privat şi instituţiile publice. De fiecare dată când se întâmplă, când apare o iniţiativă, o idee, un proiect în spaţiul public, mereu iese cineva care să spună de ce nu e bună, că e corupţie acolo şi aşa mai departe. Pe legislaţia Uniunii Europene, pe ceea ce înseamnă cutumele de dezvoltare în UE, ar trebui să vedem ce am putea face să accelerăm aceste procese de colaborare. Vorbim despre inovare, despre multe procese care vin din mediul privat şi este logic să fie aşa. Statul nu va ţine pasul niciodată cu mediul privat, care trebuie să ajute accelerarea acestei transformări digitale”, a declarat Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.
Sebastian Burduja
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării
“Pandemia a creat oportunitatea accelerării transformării digitale a României”
Orice criză înseamnă o oportunitate, iar pandemia a determinat oportunitatea accelerării transformării digitale a României şi am văzut că instituţiile statului au fost, practic, forţate să se deschidă către cetăţeni, să adopte proceduri de lucru în mediul online, să digitalizeze anumite servicii publice, declară Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
Domnia sa subliniază: „Am văzut că mai mulţi români au aplelat la ghiseul.ro, am văzut că Spaţiul Privat Virtual a permis pentru prima dată o identificare şi o autentificare de la distanţă, inclusiv prin video call-uri, deci lucruri în premieră pentru statul român. Este important să nu pierdem acest imbold pe care pandemia, vrând-nevrând, ni l-a dat şi cred că avem şi instrumentele necesare să continuăm lucurile foarte bine”.
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării aminteşte că în prezent sunt proiecte importante în implementare finanţate din Programul Operaţional Competitivitate (POC), care trebuie terminate până la finalul anului viitor.
Sebastian Burduja spune: „Cel mai relevant pentru mine este PS CID-ul (Platforma Software Centralizată pentru Identificare Digitală), care este în implementare la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Practic, aceasta va permite o identitate digitală cu recunoaştere facială extrem de rapidă, eficientă, uşor de utilizat pentru toţi românii. Aşa cum astăzi facem acest lucru în raport cu băncile sau poate cu aplicaţiile mobile, la fel ne vom putea identifica în raport cu statul. Şi trebuie să pornim de la identitatea digitală a fiecăruia dintre noi, pentru că altfel nu putem să avem pretenţia să beneficiem de servicii digitale”.
Domnia sa aminteşte şi de proiecte importante de la alte instituţii, precum cele de la Ministerul de Interne, unde se lucrează pentru implementarea Hub-ului de servicii pentru cetăţeni.
Sebastian Burduja subliniază că, pe viitor, cazierul judiciar va trebui eliberat online, fără „drumurile pe care le facem în fiecare an la secţia de poliţie pentru un pas administrativ şi tehnic relativ simplu, în care, pe baza CNP-ului, ni se eliberează acest document”. Domnia sa precizează: „Nu este niciun motiv pentru ca, după ce avem PS CID-ul, să nu putem să eliberăm acest document dintr-un mediu online. Ne gândim în acest sens la platforma ghiseul.ro într-o primă fază, ulterior, probabil, la o platformă unică pentru toate serviciile publice, aşa cum au şi alte state, precum Republica Moldova, Estonia, ţările nordice etc”.
„Pe termen scurt ne concentrăm pe absorbţia banilor din POC şi finalizarea proiectelor importante menţionate”, declară ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, adăugând: „Pe termen scurt, mediu şi lung avem PNRR-ul, proiectul de Cloud guvernamental, care pune datele noastre în siguranţă şi care va avea şi elementul de interoperativitate, deci comunicarea instituţiilor publice în back-end, astfel încât să respectăm principiu «once only» (o singură dată). În momentul în care am furnizat statului o informaţie, statul să nu mai aibă alte cerinţe, deci să scăpăm de dosarul cu şină”.
Ministrul reamineşte că, din păcate, România se află la coada clasamentului în Uniunea Europeană în privinţa digitalizării, afirmând: „Suntem pe locul 27 – ultimul loc din Uniunea Europeană în indicele DESI (Indicele Economiei şi Societăţii Digitale) şi în mulţi dintre sub-indicii care compun acest scor nefericit pentru România”.
Potrivit oficialului citat, aceasta este consecinţa multor alegeri întârziate, dar este important „să privim înainte”.
Marius Humelnicu
Preşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat
“Toate instituţiile publice trebuie să aibă datele în cloud-ul guvernamental”
Deşi perioada pandemiei ne-a obligat să ne digitalizăm mai mult şi la finalul primei sesiuni din acest an Parlamentul a adoptat legea interoperabilităţii sistemelor de date, este nevoie ca toţi actorii publici să înţeleagă că implementarea dispoziţiilor legii este necesară pentru dezvoltarea societăţii şi nu numai, susţine Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat.
„Vorbim despre legea interoperabilităţii, despre faptul că trebuie ca toate instituţiile publice să aibă datele într-un cloud guvernamental. Că vrem, că nu vrem, datele respective nu aparţin unei persoane sau unei instituţii. Într-adevăr unii sunt reticenţi pentru că este vorba despre securitatea acestor informaţii, dar trebuie menţionat că, potrivit legii, vom avea acces doar până la un anumit nivel”, a precizat senatorul Marius Humelnicu.
Domnia sa a arătat că legea interoperabilităţii este un proiect transpartinic, votat în Parlament de reprezentanţii tuturor partidelor politice, care au înţeles faptul că acest act normativ este necesar şi că bazele de date pe care le au fiecare instituţie publică, fiecare consiliu judeţean sau local trebuie să fie interconectate pentru ca orice cetăţean care are nevoie de un document să aibă acces la ele printr-o simplă logare.
„Cu siguranţă acest lucru va ajuta la dezvoltarea economiei, la crearea de noi locuri de muncă. Acesta este viitorul, trebuie să muncim la el. Avem bani din PNRR şi din alte fonduri europene şi trebuie să creăm cadrul legislativ, pentru ca apoi Guvernul să poată să implementeze aceste proiecte vitale pentru dezvoltarea Romaniei”, a spus Marius Humelnicu, care a arătat că mediul privat „simte mai repede şi mai bine piaţa, se digitalizează, se modifică, se upgradează mai repede”, în timp ce statul este „un elefant cu picioare de lut”.
„Ar trebui să trecem de această fază şi să înţelegem că statul e cel care ajută mediul privat să se dezvolte, e cel care nu îl impiedică, deşi, e drept, că în momentul de faţă îl cam împiedicăm. Încă mai avem mult de lucru, dar vă asigur că avem toată deschiderea pentru susţinerea transpartinică digitalizării şi dezvoltării României. Lupta politică se termină după campania electorală, moment după care ar trebui să vorbim de legiferarea, de administrarea României şi a domeniului despre care vorbim acum”, a precizat Marius Humelnicu, care a menţionat că este nevoie de o lege a parteneriatului public-privat, de norme de aplicare a acesteia, dar şi de reglementarea lobby-ului, pentru ca investiţiile necesare dezvoltării ţării să fie realizate mai repede.
Domnia sa a mai spus că este nevoie de investiţii în formarea sau dezvoltarea aptitudinilor digitale ale angajaţilor, atât timp că indicele european privind competenţele digitale ne plasează pe ultimul loc în acest domeniu.
„Nu am avut niciodată 6 miliarde euro pe digitalizare aşa cum avem acum şi, dacă vom reuşi să atragem aceşti bani în perioada 2022-2027, ar fi extraordinar. Dar oricine face un proiect pe digitalizare, ar trebui să aibă şi un software, prin care să creştem abilităţile digitale ale angajatului. Angajatul nu va învăţa să utilizeze noile echipamente, dacă nu îl educăm în acest sens şi de aceea va trebui să investim în resursa umană. Aşadar, pe orice proiect când vorbim de echipamente, metode şi orice înseamnă calcule, trebuie să investim şi în resursa umană. Degeaba avem echipamente sofisticate, dacă nu avem resursa umană cu competenţe digitale crescute”, a spus Marius Humelnicu.
Vlad Stoica
Preşedintele ANCOM
“Ne propunem ca în următoarele două-trei săptămâni să facem un ghid pentru Codul Comunicaţiilor”
Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) îşi propune ca, în următoarele două-trei săptămâni să realizeze un ghid în care să explice ce aduce nou Codul Comunicaţiilor, a spus Vlad Stoica, preşedintele ANCOM.
Domnia sa a afirmat: „A fost un început de vară fierbinte şi interesant pentru noi. Am lucrat la Codul Comunicaţiilor împreună cu Guvernul şi cu toate celelalte instituţii. Mă bucur că avem acest cod, care probabil că este perfectibil, dar categoric rezolvă o mare parte din probleme. Noi, ca autoritate, ne propunem ca în următoarele două-trei săptămâni să facem un ghid atât pentru UAT-uri (n.r. Unităţi Administrativ Teritoriale) cât şi pentru oricine este intersat, în care să explicăm ce aduce nou acest pachet legislativ. Care sunt facilităţile, modalităţile de abordare a unor probleme istorice – de la autorizaţii de construire, etc – punem toate aceste lucruri într-un ghid, într-o broşură, pe care vrem să o disemninăm la nivelul UAT-urilor, a cetăţenilor, pentru ca lucrurile să se înţeleagă mai simplu”.
Vlad Stoica a adăugat: „Trebuie să educăm oamenii, trebuie să venim în întâmpinarea lor, pentru că nu toţi sunt de specialitate. Resursele umane contează foarte mult, nu ajung doar device-urile, nu este suficientă doar infrastructura, comunicaţiile. Acestea sunt utilizate de noi toţi. Şi eu învăţ, găsesc aplicaţii noi şi îmi ia ceva timp până când învăţ să le folosesc. Iar noi ca stat trebuie să asigurăm predictibilitate şi, de asemenea, să încercăm să educăm oamenii tot mai bine”.
La începutul acestei luni, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat actul normativ pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice.
Dragoş Tohănean
Vicepreşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României
“Colaborarea statului cu mediul privat este foarte importantă pentru digitalizarea ţării”
Termenul de transformare digitală este tot mai des folosit şi, de aceea, aşteptările în acest sens cresc foarte mult, atrage atenţia Dragoş Tohănean, Vicepreşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR).
Printre altele, domnia sa evidenţiază că, potrivit studiilor de specialitate, România este pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte implementarea solutiilor digitale: „Chiar dacă suntem lideri în anumite domenii din ITC, stăm mai greu cu adoptarea acestor soluţii, dar sigur în 2030 România va fi 100% digitalizată”.
Este foarte important ca toate activităţile să fie desfăşurate în paralel, este de părere domnul Tohănean. Acesta a precizat: „Educaţia este pilonul principal care poate grăbi procesul de digitalizare. Educaţia este baza pentru orice viitor şi trebuie să fie pilonul principal în ceea ce priveşte viitorul digilat al României. (…) Societatea civilă poate fi un exemplu bun în acest sens, pentru că este o entitate mult mai mare decât statul. (…) Schimbările pot veni şi din punct de vedere educaţional, dar şi economic şi digital, însă trebuie să fim cu toţii uniti. Colaborarea cu mediul privat este foarte importantă şi cele mai bune practici vin din acest domeniu”
ADR are proiecte în derulare sau în implementare, vârful de lance al instituţiei fiind implementarea şi dezvoltarea platformei ghiseul.ro, care este în continuă dezvoltare, a mai subliniat Dragoş Tohănean. Potrivit reprezentantului ADR, un alt proiect este platforma de softwere centralizat pentru identificarea digitală pe SCIP, care se află în implementare. Perioada de finalizare a acestuia este prevăzută în 2023. „Sunt hotărâri legislative unde contribuţia ADR s-a văzut. Putem vorbi de Legea 179 din 2022 privind datele deschise şi reutilizarea informaţiei din sectorul public. În 9 iunie Parlamentul a adoptat această lege care vizează schimbul de date între sisteme informatice şi crearea platformei naţionale de interoperabilitate. Vorbim de câteva ordonanţe în colaborare cu Ministerul Cercetării. De asemenea, Legea cloud-ului este dezbătută, iar shimbările prevăzute de aceasta sunt necesare”, a mai spus sursa citată.
Călin Rangu
Vicepreşedintele CIO Council
“Toate componentele transformării digitale sunt non-tehnologice”
Transformarea digitală nu înseamnă digitalizare, ci introducerea tehnologiilor – care nu sunt un scop în sine, ci un mijloc – în partea de organizare a companiilor, a structurilor, în educaţia oamenilor, spune Călin Rangu, vicepreşedintele CIO Council. Domnia sa adaugă: „Toate aceste componente ale transformării digitale sunt non-tehnologice. Nu poţi să ai succes cu un proiect dacă nu îl implementezi conform unor proceduri, nu îl integrezi în structurile organizatorice” etc.
Ca problemă majoră la nivel general în privinţa transformării digitale, Călin Rangu evidenţiază lipsa definiţiei serviciilor pentru cetăţeni.
„Aceste servicii publice nu sunt definite foarte clar”, atrage atenţia domnul Rangu, menţionând: „Se lucrează pentru definirea lor, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) face eforturi în acest sens. Am dori, însă, să vedem şi noi care sunt serviciile, iar practica internaţională poate fi de ajutor în definirea lor. Vrem să ştim când se va implementa fiecare serviciu, nu doar sub formă de demo-uri. Spre exemplu, site-ul ghiseul.ro, chiar dacă are o evoluţie spectaculoasă, este la nivelul la care o instituţie publică se regăseşte acolo doar dacă administraţia locală a vrut să se înscrie la ADR. Nu este un serviciu naţional, ci al celor care sunt mai deschişi şi înţeleg să pună cetăţeanul pe primul loc, nu interesul local”.
În opinia lui Călin Rangu, în această perspectivă s-au făcut paşi, dar este nevoie de o abordare arhitecturală. „Noi vorbim foarte mult despre arhitectura sistemelor informatice. Dacă am defini serviciile, am defini arhitectura aplicaţiilor, apoi pe cea de date, iar ulterior arhitectura de comunicaţii. Vorbim foarte mult şi de cloud computing, care este esenţial, însă cloud computing-ul este o eficientizare, o transformare în sine, care te ajută să fii mai eficient în ce faci, să ai servicii mai ieftine, să îţi reduci cheltuielile. Dar, dacă noi nu avem o abordare arhitecturală, este foarte greu să oferim serviciile respective. Ce să migrăm? Cum să migrăm? Care sunt standardele? Sunt foarte multe lucruri de pus la punct, iar noi – CIO Council – ne manifestăm dorinţa de colaborare. De ce să nu implementăm noile tehnologii şi să facem saltul de care avem nevoie?”.
Oficialul CIO Council aminteşte că România a făcut astfel „salturi” în trecut, un exemplu în acest sens fiind viteza mare a internetului. „Trebuie făcut un pas mare şi în domeniul sistemelor informatice”, conchide Călin Rangu.
Dragoş Preda
Secretar de stat pentru Telecomunicaţii 2020-2021 / CEO RADIOCOM 2021-2022
“Deja se vorbeşte de 6G, iar la nivelul analizei tehnologice se operează 7G şi 8G este în testare”
În domeniul digitalizării, arhitectura trebuie adaptată cerințelor pieţei şi cerinţelor fiecărui client în parte, iar aceste lucruri trebuie coordonate astfel încât să se răspundă fiecărei nevoi din piaţă, este de părere Dragoş Preda, fost secretar de stat în Ministerul Telecomunicaţiilor şi fost CEO al RADIOCOM, care consideră că doar în aceste condiţii vom vorbi de investiţii şi nu de simple achiziţii.
Domnul Preda a spus, printre altele: „Trebuie să vorbim în acelaşi limbaj, în această dinamică a transformării digitale. Şi utilizatorul final, nu doar cel din zona privată, trebuie să vorbească aceeaşi limbă. Nu mai este vorba în piaţă despre o infrastructură care se adresează utilizatorului final, ci de una care se adresează industriei şi, de aceea, la nivel european, deja se vorbeşte despre reţeaua 6G. Din punct de vedere al analizei tehnologice, se operează deja 7G şi 8G este în testare. La 7G inclusiv avioanele de pasageri sunt proiectate să fie pilotate de la sol. Poate aceste lucruri sperie acum, dar aceasta este dinamica”.
În ceea ce priveşte securitatea cibernetică, Dragoş Preda este de părere că trebuie să dezvoltăm comunicatiile cuantice, care reprezintă cel mai sigur tip de comunicaţii, la ora actuală: „Poate acum, odată cu legea interoperabilităţii, statul va înţelege toată această arhitectură şi această dinamică. Interoperabilitatea înseamnă crearea limbajului comun. Trebuie să existe limbaj comun între toate structurile care fac parte din acest ecosistem ITC la nivel guvernamental şi mediul de afaceri. Este nevoie ca şi piaţa să înţeleagă faptul că statul trebuie să treacă prin această transformare digitală pentru a putea să între într-un dialog sustenabil cu piaţa şi cu dinamica pieţei. Este nevoie ca această transformare la nivelul statului să se facă într-un mod foarte bine articulat, pentru ca, apoi, statul să poată veni cu aceeaşi arhitectură la acelaşi dialog cu un mediu care poate că este cel mai dinamic la nivel mondial”.
În opinia lui Dragoş Preda, trebuie dat drumul la nivelul comunicaţiilor: „Încă suntem pe analog în anumite aspecte, încă avem nevoie de digitizare, ca să trecem la digitalizare. Interoperabilitatea vine ca un concept tehnic din apărare. Cred că acest lucru se caută acum dincolo de zona tehnică şi, prin acest dialog şi altele ca acesta, prin articolele scrise încercăm să creăm un limbaj comun, să aclimatizam întreaga societate în aceste noi concepte, iar clientul să ştie să ceară servicii mai de calitate. Arhitectura este nevoie să fie pusă la timpul prezent. Infrastructura 5G trebuie să fie în concordanţă cu piaţa. Dacă vrem să vorbim de investiții, nu de achiziţii, trebuie să vedem care este plus valoarea”.
Roxana Mircea
Managing Partner REI
“Mediul privat va continua procesul de digitalizare”
Mediul privat a început, forţat de pandemie, să se digitalizeze, iar acest proces va continua, mai ales că acum este susţinut financiar prin intermediul fondurilor europene nerambursabile, susţine Roxana Mircea, managing partner REI.
„Dacă în ultimii doi-trei ani nu am avut aproape deloc finanţări nerambursabile, acum sunt anunţate circa 2,5-3 miliarde euro pentru fonduri şi trebuie să ştiţi că aproape orice axă de finanţare are inclusă o componentă destinată digitalizării. De exemplu, în luna august se va lansa măsura 4.1. pe Programul Operaţional Competitivitate, care îţi dă fie 200.000 euro, fie 500.000 euro, şi acesta te lasă să îţi pui o componentă de 20% în zona de software şi active necorporale. Deci suntem susţinuţi. Vine Programul Operaţional Regional cu o alocare de încă 1,5 miliarde euro, cel puţin. Vom avea foarte multe surse de finanţare. Sfatul meu pentru companii, pentru a fi ele însele mult mai eficiente, este să se organizeze, să se digitalizeze, pentru a avea totul mult mai integrat. (…) Trebuie să fim extrem de eficienţi şi productivi, pentru că sunt sectoare care în momentul de faţă sunt foarte bine în acest domeniu, cum sunt construcţiile, sectorul medical, etc.”, a spus Roxana Mircea, managing partner la REI, grup situat în top 3 al companiilor de consultanţă din ţara noastră, care are peste 60 de consultanţi şi 11 birouri regionale.
Doamna Mircea s-a referit şi la faptul că digitalizarea a început să pătrundă şi în sectorul agricol, unde fermierii sunt din ce în ce mai interesaţi de tehnologie, de drone şi de alte echipamente menite să le uşureze activitatea zilnică.
„În loc să te plimbi prin toată cultura cu tractorul, mai bine pui o dronă să vezi nivelul de umiditate a solului şi a culturilor. Fermierii încep să se deschidă şi sunt companii care închiriază acest tip de tehnologie pentru a fi testată de agricultori. Această piaţă începe să se dezvolte şi companiile care produc tehnologiile respective organizează cursuri de training pentru fermieri unde aceştia sunt invitaţi să testeze noile echipamente. Vremurile ne obligă să apelăm la soluţii mult mai eficiente şi să lăsăm modul acesta extrem de rudimentar de a lucra şi verifica personal, pe teren, sute de hectare. Trebuie să fim eficienţi şi să apelăm la tehnologie”, a spus Roxana Mircea.
Domnia sa a menţionat că, pe lângă fondurile pe care le vom primi pentru digitalizare, mai sunt sume netrase din perioada 2014-2020, dar din cauza implementării cu întârziere a anumitor măsuri de către autorităţi, cum e cazul măsurii 4.1.1, antreprenorii nu mai au încredere.
„Avem fonduri încă neconsumate. Mă uit la Programul Operaţional Competitivitate, pe axele 4.1 şi 4.1 bis, cu alocare totală de peste 400 milioane euro. Apoi, în sesiunea care se va deschide în luna august, se vor acorda finanţări cuprinse între 50.000 şi 200.000 euro companiilor din educaţie şi din domeniul medical. Sunt câteva coduri CAEN finanţate şi antreprenorii pot să solicite o alocare de maximum cinci ori cifra de afaceri pentru anul 2019. (…) Sunt axe bune, dar pentru că a trenat foarte mult implementarea lor, la măsura 4.1 se aşteaptă încă din septembrie anul trecut, oamenii nu mai au încredere nici în fonduri, nici în Guvern”, a spus Roxana Mircea.
• Sesiuni de apeluri de proiecte cu componentă digitală
Cu toate acestea, doamna Mircea susţine că este mai bine pentru aceştia să întocmească un proiect de investiţii şi să acceseze finanţarea prin fonduri europene decât prin intermediul unui credit bancar.
„Reamintesc faptul că România are o ocazie unică. Ne bucurăm atât de fondurile din PNRR – 28,5 miliarde euro şi de fondurile de coeziune – 31,5 miliarde euro. PNRR se întâmplă deja, am avut o sesiune deschisă pe fotovoltaice, în cadrul căreia am depus peste 100 proiecte, care în capacităţi finale de producţie înseamnă 600 MW. În două-trei luni vom avea primele contracte semnate. Pe 4 august se va deschide o nouă sesiune pe componenta 12 din PNRR. Se va deschide şi o sesiune pentru medici; medicii de familie pot accesa 45.000 euro sau 60.000 dacă îşi renovează cabinetele. Reiterez: PNRR are axe deschise, funcţionează, vom avea la sfârşitul anului contracte. Într-adevăr am văzut anumite dificultăţi, cum ar fi dificultatea în a identifica ingineri sau specialişti pentru studii de fezabilitate; am văzut şi studii de fezabilitate cu doar 13 pagini. Va fi provocator la implementare, dar trebuie să construim echipe, pentru că nu poţi cu doi oameni să faci sute de proiecte”, a spus Roxana Mircea.
Ea a precizat că sesiunea de call-uri de proiecte din luna august va dura şapte zile, sunt alocate 238 milioane euro pentru domeniul construcţiilor, medical şi training, dar are o componentă IT ce permite companiilor să utilizeze pentru digitalizare 20% din finanţarea primită.
Referitor la accesarea finanţărilor, Roxana Mircea a mai arătat că, deşi nu a fost o prioritate pentru compania de consultanţă REI programul Start-up Nation 2022 lansat în 19 iulie de Guvern – deoarece firma are angajaţi la nivel middle şi senior şi sunt alte axe de finanţare pe care se concentrează-, tinerii care vor accesa fondurile alocate pe acesta beneficiază de 5000 euro din suma primită pentru a-şi achiziţiona echipamente software, hardware şi pentru realizarea unei pagini web, fapt care îi va ajuta foarte mult în derularea viitoarei afaceri.
„Au solicitat fonduri doar aceia care au fost la 90 de puncte, nu mai puţin, şi acesta a fost şi sfatul nostru dat fiind alocarea de doar 100 milioane euro, undeva la 2500 beneficiari – cu proiecte în patiserii, şcoli, grădiniţe. Situaţii actuală i-a descurajat un pic pe tineri să mai facă investiţii. Eu îi încurajez să facă investiţii, să apeleze la fonduri, dacă au un business în care cred din tot sufletul şi dacă au pregătit un mic plan de afaceri – nu să ne aruncăm fără să vedem cine e publicul, unde vând -,şi să pornească chiar şi fără aceste fonduri. Hai să facem burgeri şi fără fonduri şi apoi, dacă luăm acea rulotă, sigur că ne ajută mult mai mult”, a spus Roxana Mircea.
• Formarea competenţelor digitale pentru mediul privat – componentă nefinanţată pe axele din programele operaţionale
Domnia sa a adăugat că, din păcate, formarea competenţelor digitale pentru angajaţii din mediul privat nu este finanţată pe axele din programele operaţionale şi, de aceea, fiecare companie ar trebui să crească abilităţile digitale ale angajaţilor, prin intermediul unor traininguri realizate din fonduri proprii.
„Pentru instituţiile publice sunt alocate fonduri şi se vor forma oamenii, dar pentru mediul privat cred că ţine de fiecare companie. Din experienţa mea de 14 ani în fonduri, am văzut companii acolo unde antreprenorii nu s-au format, nu au învăţat, nu au progresat, iar business-urile au rămas la acelaşi nivel sau au fost închise. Din acest motiv, formarea aptitudinilor digitale ale angajaţilor cred că ţine de fiecare. Trebuie să îi educăm, să îi plătim – pentru că nu sunt nişte sume fabuloase – plus că putem plăti ore de training furnizorilor de software. Văd că vin companii din Germania, din Israel, cu soluţii în acest domeniu. Nu am vazut nici în programele operaţionale regionale, pe nicio axă, obligativitatea urmării unui curs de IT sau digitalizare; majoritatea fondurilor sunt alocate pentru investiţii în diferite domenii de activitate şi atunci nu îţi rămâne decât să îţi formezi singur angajaţii”, a spus Roxana Mircea.
Ea a menţionat că este foarte important pentru antreprenorii care doresc să acceseze fondurile europene să îşi aleagă furnizori de încredere, pe care să îi testeze şi să îi verifice.
„Este ceea ce le spunem şi celor care apelează la noi: să nu semneze cu un consultant înfiinţat ieri, care nu are niciun angajat, nu are cifre şi nu oferă nicio garanţie contractuală. Haideţi să verificăm şi să luăm furnizori care să răspundă cerinţelor noastre”, a concluzionat Roxana Mircea.
Dan Zaharescu
Director Executiv, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)
“Ca industrie, suntem la un nivel extrem de ridicat de digitalizare”
Industria farmaceutică este la un nivel extrem de ridicat din punctul de vedere al digitalizării, lucru ce a fost generat pe de o parte de evoluţiile apărute în industrie de-a lungul anilor dar şi datorită unor constrângeri legislative ce au fost introduse de Uniunea Europeană, a spus Dan Zaharescu, Director Executiv în cadrul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Domnia sa a afirmat: „Vă prezint un studiu de caz foarte interesant şi foarte puţin cunoscut în România. Este vorba despre procesul de implementare a unei directive europene, care şi-a propus să împiedice intrarea medicamentelor contrafăcute în reţelele comerciale legale de vânzare. Practic, implementarea acestei directive a presupus crearea unui sistem european de verificare a medicamentelor – un proiect complet atipic, fiind prima oară când o directivă europeană a fost implementată în mod exclusiv prin intermediul sectorului privat. Industriei farmaceutice – respectiv producătorilor, distribuitorilor şi farmaciştilor – i-a revenit sarcina să implementeze această directivă, să creeze acest sistem european, alături de sisteme naţionale de ridicare a medicamentelor. Iar acest sistem a fost pe deplin funcţional începând cu luna februarie a anului 2019”.
Dan Zaharescu a adăugat: „Sistemul european de verificare a medicamentelor presupune existenţa unui hub în care sunt introduse seriile medicamentelor fabricate de către fiecare producător de pe teritoriul Uniunii Europene. Practic, fiecare cutie de medicament are un cod de identificare unic, care se regăseşte în această bază de date europeană, care este replicată la nivel naţional. În clipa în care o cutie de medicament este eliberată unui pacient într-o farmacie, prin scanarea cutiei şi implicit a codului care este imprimat pe ea, se verifică faptul că acea cutie este originală, este autentică şi poate fi eliberată pacientului. Dacă există o reacţie a sistemului care spune că acea cutie este falsă sau că a mai fost eliberată odată o cutie aceeaşi serie, este o alarmă pentru farmacist care trebuie să pună cutia deoparte şi să respecte anumite proceduri de verificare ulterioară (…). Practic, prin acest sistem se împiedică complet accesul medicamentelor contrafăcute în sistemele legale de comercializare a medicamentelor”.
• „Pentru noi este extrem de important proiectul Comisiei Europene de creare a unui spaţiu european de date în sănătate”
Director executiv al ARPIM a subliniat că, pentru industrie, este extrem de important proiectul Comisiei Europene pentru crearea unui spaţiu european de date în sănătate.
„Genul acesta de proiect contribuie la îmbunătăţirea schimbului de informaţii şi a accesului la diferite tipuri de date medicale, care pe de o parte sprijină furnizarea de asistenţă medicală pacienţilor – ceea ce noi numim utilizarea primară a datelor – dar aceste date pot fi agregate şi folosite pentru cercetări ştiinţifice în domeniul sănătăţii, chestiuni legate de farmacovigilenţă, etc. Dar este important şi pentru elaborarea politicilor publice în materie de sănătate. Iar aici este ceea ce numim utilizarea secundară a datelor care sunt generate într-un asemenea spaţiu european de date în sănătate”, a spus Dan Zaharescu.
Director ARPIM a completat: „De asemenea, de dată recentă este şi planul european de combatere a cancerului, prin crearea unui aşa-numit European Knowledge Centre on Cancer şi a unei European Cancer Imaging Inițiative – adică nişte baze de date şi nişte structuri care să conţină informaţii despre domeniul cancerului. Acestea vin atât în sprijinul pacienţilor cât şi în sprijinul specialiştilor, a experţilor din domeniul medical, care pot să interacţioneze, care pot să fie implicaţi în aşa-numitele tumor board-uri (n.r. comisii multidisciplinare de medici ce pot gestiona bolile oncologice) sau în procese de consultare a pacienţilor de la distanţă”.
• „Este necesar să avem un proiect la nivel guvernamental care să acopere aspectele esenţiale pentru digitalizare, în sănătate”
În opinia directorului ARPIM, în România trebuie să avem un proiect la nivel guvernamental bine coordonat şi integrat, care să acopere aspectele esenţiale pentru digitalizare, în sănătate.
„Prin PNRR există posibilitatea ca medicii de familie să îşi doteze cabinetele cu echipamente moderne şi care să fie mai apoi integrate în diverse module care să faciliteze accesul pacienţilor la servicii medicale (…). Asemenea finanţări erau posibile şi până acum. Dar, o piedică în calea medicilor, ca să se dezvolte, să îşi ia echipamente suplimentare, este faptul că la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate, serviciile pe care ei le pot presta, având competenţe în acest sens, nu sunt decontate. Deci, pe de o parte sunt încurajaţi să investească în echipamente, să îşi dezvolte cabinetele, dar dacă la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate serviciile nu sunt decontate practic sunt blocaţi, şi nu pot să mai presteze nici serviciile pentru pacienţi (…). Este nevoie de proiecte integrate cu autoritățile şi cu toţi actorii care trebuie să participe la procesul decizional”, a spus Dan Zaharescu.
„În ultimii 25 de ani, în România s-a creat un mediu extrem de ostil dezvoltării industriei farmaceutice”
Directorul ARPIM a afirmat că, în ultimii 20-25 de ani, investiţiile în capacităţi de producţie din industria farmaceutică din ţara noastră au fost „ridicole”, iar România nu a înţeles că sectorul poate reprezenta un vector strategic de dezvoltare, atât pe zona industrială cât şi pe zona de cercetare.
„Din păcate, în ultimii 25 de ani, în România s-a creat un mediu extrem de ostil dezvoltării industriei farmaceutice. Avem nişte studii realizate de PricewaterhouseCoopers legate de nivelul investiţiilor în industria farmaceutică în România, în capacităţi de producţie. Totalul investiţiilor cumulate în ultimii 20 de ani nu depăşeşte 200 de milioane de euro, în condiţiile în care piaţa românească în acest moment este de peste patru miliarde de euro. Nivelul investiţiilor este ridicol, pentru că România nu a avut înţelepciunea să înţeleagă că industria farmaceutică este o industrie cu o mare valoare adăugată, care foloseşte mână de lucru super calificată şi care ar putea să reprezinte un vector strategic de dezvoltare, atât pe zona industrială cât şi pe zona de cercetare. Din păcate batem pasul pe loc de mai bine de 20 de ani – au fost nişte investiţii ale unor mari companii farmaceutice internaţionale care din păcate au fost închise în câţiva ani, iar o companie s-a retras complet din piaţa românească. Trebuie să înţelegem că nu este suficient să ai resursa financiară la dispoziţie dacă nu există şi cadrul necesar, dacă nu sunt eliminate barierele existente la intrarea sau la dezvoltarea unui sector atât de important cum este cel farmaceutic”, a spus Dan Zaharescu.
Răzvan Rusu
Antreprenor, fondator Leader Team Broker
“60% din companiile mici şi mijlocii care sunt atacate cibernetic dau faliment”
Peste 60% din companiile mici şi mijlocii care sunt atacate dau faliment din simplul motiv că nu mai au bani să-şi refacă infrastructura IT şi nu dispun nici de resursa umană pentru a acţiona extrem de rapid în a pune totul la loc, a declarat Răzvan Rusu, antreprenor şi fondatorul Leader Team Broker. Potrivit acestuia, digitalizarea este într-adevăr viitorul, iar acest lucru este demonstrat de numărul mare al companiilor româneşti şi din străinătate care au făcut pasul către digitalizare.
Rusu a afirmat: „Digitalizarea într-adevăr este viitorul şi asta o demonstrează, după cum s-a văzut în ultimii ani, numărul companiilor româneşti şi din străinătate care au făcut pasul către digitalizare. La fel şi deciziile Comisiei Europene, care alocă multe miliarde de euro instituţiilor publice pentru acest lucru. (…) Noi, începând cu 2019, am fost pionieri în această zonă pe tot ce înseamnă partea de protecţie cyber, prin intermediul asigurărilor. Leader Team Broker de Asigurări este o companie de brokeraj românească care în ultimii 2 ani şi-a extins amprenta şi în spaţiul european întrucât am văzut această necesitate de acoperire prin asigurări a tuturor problemelor legate de securitate cibernetică. Într-adevăr, pe lângă tot ce investeşte o companie intern, tot ce înseamnă introducerea de soluţii digitale, proceduri de lucru, cu «factor authentification», s-a demonstrat de-a lungul timpului că asigurările sunt o pârghie extrem de importantă”.
Răzvan Rusu a mai spus că firma sa a creat o aplicaţie ataşată asigurării de risc cibernetic care sprijină educarea angajaţilor unei societăţi comerciale cu privire la riscurile unor atacuri cyber. Rusu a afirmat că inclusiv din România au fost companii atacate care au fost nevoite să plătească hackerilor milioane de euro.
„Cred că toată lumea a avut interacţiune prin intermediul email-ului cu un spam, ori că este venit de la o bancă sau un curier, mulţi am dat click pe aceste link-uri şi s-a văzut că s-au blocat de la infrastructuri IT cele mai simple până la cele mai complexe. Aici ar fi o necesitate. Precum şi ceea ce numim noi în ziua de astăzi «social engineering», când un hacker intră într-un sistem informatic – am văzut asta la companii foarte mari – şi intră într-o corespundenţă pe care o avem pe zona comercială. Cineva trebuie să dea o factură şi hackerul intră în corespundenţă şi spune «Bună ziua, dle X-ulescu, mulţumesc tare mult, s-a întâmplat ceva, am schimbat contul şi găsiţi ataşat noua factură. Rugămintea este să o plătiţi cu 2 zile mai devreme decât termenul scadent». Lucrurile aceastea se întâmplă, frecvent, de la companii foarte mici la companii foarte mari, companii care au plătit în contul hackerilor de la zeci de mii de euro până la milioane de euro. Unele sunt de notorietate şi au apărut inclusiv în presa românească. De aici rezultă necesitatea de a avea o protecţie care poate fi transferată printr-o asigurare. Într-adevăr, tot ce înseamnă protecţia sistemelor informatice trebuie să existe. Nu putem cumpăra o asigurare şi să scoatem din priză serverul sau să nu avem un antivirus. Ce am făcut noi şi avem o unealtă ataşată asigurării pe care am creat-o cu unul dintre cei mai importanţi asiguratori la nivel mondial – are şi rating A de la Standard and Poor’s şi Moody’s: este o aplicaţie care asigură practic accesul tuturor angajaţilor unei companii la tot ce înseamnă zona de educaţie. Se pot crea şi campanii false de spam ca să se vadă în interiorul companiei cine este neglijent, cine dă click-uri, tocmai în ideea de a permanentiza anumite reguli şi a nu se duce un comportament într-un eşec atunci când un hacker intră cu adevărat în sistemul companiei. Există pentru partea de educaţie tot felul de tutoriale care pot fi prezentate angajaţilor, iar top-executivilor, prin intermediul telefonului inteligent şi a altor aplicaţii – pot face singuri aceste campanii (false) de phising şi chiar mai mult decât atât”, a explicat antreprenorul.
Acesta a susţinut că Leader Team Broker este printre puţinii jucători din piaţa de asigurări locală care reuşeşte să ajute companiile atât pe partea de educaţie, cât şi pe zona de protecţie.
„Ne-ar bucura tare mult dacă pe viitor ni s-ar alătura şi alţi jucători. Dacă vine din fiecare unghi, din zona de Autoritate, din zona de public şi private, cu tot felul de soluţii digitale de a conştientiza aceste riscuri, cu siguranţă vor cădea mai puţini în capcană. În urma studiilor făcute acum 2-3 ani, când atacurile nu erau atât de virulente cum sunt acum, am văzut că peste 60% din companiile mici şi mijlocii care sunt atacate dau faliment din simplul motiv că nu mai au bani să-şi refacă infrastructura IT şi nici resursa umană pentru a acţiona extrem de rapid în a pune totul la loc”, a spus oficialul Leader Team Broker.
Răzvan Rusu a explicat de asemenea ce sprijin oferă companiilor o asigurare de risc cibernetic: „Soluţia pe care o avem noi, la momentul de faţă, este relativ simplă. Putem transfera aceste riscuri de incident cibernetic, pe care toate companiile le au, contra unei prime de asigurare, a unei sume de bani, către o societate de asigurare specializată pe această nişă. Ce fac acestea în cazul apariţiei unui incident cibernetic: poate să te despăgubească pentru tot ce înseamnă daunele produse de atacator, îţi poate reface infrastructura IT, îţi poate plăti inclusiv orele suplimentare ale personalului tău luate pentru refacerea acestei infrastructuri, ori chiar poate acoperi costurile salariale ale oamenilor care vor fi angajaţi rapid să facă acest efort, precum şi pierderile rezultate ca urmare a acestui incident. Sunt companii foarte mari de IT care lucrează la contracte importante şi nu mai pot livra nimic. De altfel orice altă companie din industrie este la risc, acum când toate sistemele sunt conectate. Sunt nişte costuri uriaşe dacă îţi cade toată infrastructura IT sau dacă plăteşti milioane de euro cum s-a întâmplat în cazul unor companii din România către conturile unor hackeri”.
Totodată, acesta a adăugat că produsul de asigurare pe care l-a dezvoltat Leader Team Broker asigură şi un răspuns la incident, în maximul 30 de minute.
„Nu trebuie să deranjezi pe nimeni pentru că sunt 3 cabluri, 1 în Europa, 1 în America şi 1 în Australia: dacă ţi s-a întâmplat un incident cibernetic poţi scrie sau poţi suna în orice moment sau poţi tasta că ai un incident în aplicaţie şi cineva te va suna în maximum 30 de minute şi poate intra pe infrastructura ta IT ca să minimineze amploarea sau anvergura pagubelor pe care un hacker, acest incident cibernetic, îl poate avea. Este foarte important ca cineva să intervină rapid pentru că hackerii pot distruge, într-o perioadă extrem de scurtă, tot ce ai muncit”, a mai afirmat Răzvan Rusu.
Rusu a recomandat inclusiv instituţiilor publice să acceseze astfel de asigurări de risc de atac cibernetic.
Matei Dumitrescu
Membru Consiliul Director, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS)
“Agricultura se poate digitaliza foarte mult”
Agricultura se poate digitaliza foarte mult, consideră Matei Dumitrescu, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Potrivit acestuia, digitalizarea României trebuie făcută pe mai multe paliere.
Acesta a afirmat: „Agricultura se poate digitaliza foarte mult. Înafară de digitalizare și creșterea productivității există și ceea ce se numește crearea de produse cu valoare adăugată din ce în ce mai mare. Asta dă un potențial care poate fi estimat și la de 3 ori mai mare, dacă se digitalizează și se focusează pe produse cu valoare adăugată mai mare. Desigur, produse prin investiții care pot fi finanțate prin banii care există, bani europeni și guvernamentali. Deci se poate în agricultură, dar în IT se poate mult mai mult, potențialul să crească mult-mult mai mult. Digitalizarea României trebuie realizată pe mai multe paliere: se vede la nivelul fiecărei întreprinderi, fiecărui business românesc, sunt companii care nici măcar nu au site. Cu cât fiecare companie din România se va digitaliza, fie că este o pensiune de la munte, fie că este o mare companie din industrie, vor avea o productivitate mai mare. Deci global va fi mai bine pentru toată lumea. (…) Apoi este actorul guvernamental. E mult de lucru acolo și sper să existe și dorință și finanțare pentru a se digitaliza tot ce se poate. Există tot felul de lupte, de griji, să fie făcut bine, să nu existe scăpări pentru că mereu este o responsabilitate uriașă în zona guvernamentală, discuți despre date și accesibilitate… Dar știu că există o activitate puternică în acest domeniu, de a digitaliza și partea guvernamentală, de autorități. Dacă ne uităm doar la povești și la probleme…”.
