The Diplomat – Bucharest a organizat cea de-a șaptea editie a SMART TRANSFORMATION FORUM. S-au discutat teme precum digitalizarea, mobilitatea sustenabilă, exemple de bune practici și multe alte subiecte de interes.
Sebastian Burduja – Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării
Trebuie să investim mai multe resurse în motoarele economice, care sunt orașele, iar beneficiile acestei dezvoltări se vor răsfrânge și în zonele adiacente ulterior, cuprinzând tot teritoriul României treptat, treptat. În ceea ce privește dezvoltarea Smart City-ului în România, am trecut de epoca în care politicienii declarau că trebuie să fim un oraș smart cu oameni smart. Avem cel puțin trei orașe care au reușit într-o competiție europeană la nivel de misiune 100 de orașe neutre din punct de vedere climatic, 3 sunt din România și au reușit să facă lucrul acesta: Suceava, Cluj-Napoca și Sectorul 2 din București. La nivelul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării am gândit un hub împreună cu UEFISCDI pentru aceste orașe care și-au propus să devină neutre din punct de vedere climatic, dar nu numai pentru ele, și pentru alte orașe care își doresc să evolueze în această direcție. Este un hub virtual de schimb de bune practici, de învățare, de politici publice deștepte. Încercăm cel puțin să fim un loc al ideilor, un loc prin care să facilităm aceste schimburi de experiențe.
În acelaşi timp, în PNRR sunt prinse câteva programe, câteva investiţii care probabil că ar trebui să ajute în acest sens – de la zona de biblioteci smart, care se adresează autorităţilor locale, şi aici nu mai discută doar despre biblioteci mari, biblioteci judeţene, care vor avea o finanţare rezonabilă pentru a fi reabilitate – 5 biblioteci judeţene, ci şi de bibliotecile din mediul rural. Pentru că dacă nu venim din ambele sensuri în care, pe de o parte, avem tehnologiile noi, pe de altă parte, avem programe de dezvoltare a competenţelor digitale, nu am făcut nimic.
Dragoș Tohănean – Vicepreședinte Autoritatea pentru Digitalizarea României
Vorbim de îmbunătățirea segmentului public sau respectiv colaborarea mediului public cu cetățenii, dar degeaba implementezi digitalizarea sistemului public, dacă cetățenii în sine nu folosesc aceste tool-uri. Autoritatea pentru Digitalizarea României este în strânsă legătură inclusiv cu ministerul reprezentat de domnul Burduja sau respectiv de partenerii din segmentul public și privat, încearcă să înțeleagă bune practici din segmentul privat pentru a îndeplini, respectiv a îmbunătăți colaborarea cu cetățenii și în special, sloganul pe care vrem să îl folosim de fiecare data – Să scoatem statul din statul la coadă! Un exemplu bun este platforma Ghișeul.ro care datorită pandemiei a crescut foarte mult în număr de utilizatori, respectiv instituții administrativ-teritoriale înrolate pentru plata taxelor și impozitelor. Ghișeul.ro este o platformă care este într-o continuă dezvoltare și se analizează soluţii pentru integrarea cazierului judiciar în platformă. Sunt discuţii cu diferiţi parteneri pentru aducerea pe online a acestui subiect. În paralel, dezvoltăm şi segmentul cu focusul pe aplicaţiile mobile. Suntem în faza de testare şi avem o colaborare foarte bună cu segmentul privat cu partenerii noştri. Acestea sunt doar câteva proiecte care merg în această direcţie.
Cristin Popa – Director Divizia de Monitorizare și Control Executiv, ANCOM
ANCOM are o perioadă destul de aglomerată şi unul dintre principalele obiective este să finalizăm alocarea spectrului de frecvenţă pentru dezvoltarea tehnologiilor 5G. Nu se poate face smart city, nu se poate face digitalizare dacă nu avem infrastructură performantă şi sănătos construită. Benzile pe care noi le scoatem la licitaţie sunt pretabile pentru dezvoltarea 5G. Sunt benzi alocate, propuse spre alocare, atât benzile joase de 700 MHz, unde se poate asigura o acoperire mai mare, cât şi benzi de 3,5 MHz unde capacitatea îşi spune cuvântul. La începutul acestei săptămâni, am publicat caietul de sarcini pentru licitaţie, iar până pe 27 octombrie se pot depune ofertele pentru licitarea spectrului. După 8 noiembrie vedem dacă e concurenţă pe anumite benzi, să facem procedura de licitaţie, efectiv, pe fiecare bloc de frecvenţe. Scoatem la licitaţie o cantitate de 555 MHz, în 700 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3,5 MHz.
Considerăm că spectrul pe care îl scoatem este suficient pentru ca fiecare operator să-şi ia ce are nevoie pentru strategia pe care o are pentru dezvoltarea reţelei respective. Ca buget, dacă s-ar aloca tot spectrul, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată la vreo licitaţie, la preţul minim pe bloc de frecvenţe, suma ar fi de 692 de milioane de euro, bani care vin la bugetul de stat. De exemplu, banda de 2600 scoasă acum la licitaţie, este rest de bandă din licitaţiile anterioare. Licenţele sunt alocate pe 22 de ani – cele de 3,5 MHz, care intră în vigoare în 2026, şi pe 25 de ani.
Eduard Dumitrașcu – Președinte, ARSC
Haideți să înțelegem un pic contextul, România face foarte bine ceea ce face acum, cei de aici din acest panel toți fac foarte bine ceea ce fac acum. Noi avem o altă problemă: nu mai avem răbdare. Asta nu înseamnă că nu se întâmplă smart city în România, asta nu înseamnă ca nu mai avem proiecte și nu suntem pe un drum bun. România face foarte bine ce face acum, avem 1001 de proiecte și inițiative de smart city și smart village la nivel național. ARSC a pornit în 2015-2016. Avem norocul de a înțelege aceste ecosisteme, a înțelege aceste comunități și le-am văzut trecând prin mai multe rânduri de alegeri, prin mai multe abordări, le-am văzut și cu abordări de stânga și cu abordări de dreapta, am văzut comunități, am văzut tehnologii, am văzut proiecte care au eșuat, proiecte de succes, am învățat toți. Facem ceea ce trebuie, avem ceea ce trebuie, trebuie doar să mai dozăm răbdarea. Iar aici, legat de răbdare, nu e nimeni de vină că după 30 de ani noi nu mai putem aștepta. Aici este cheia de fapt. Vorbim de o industrie de smart city în România la momentul de față care este foarte matură, are foarte multe surse de finanțare. Vorbim de o administrație locală pregătită pentru ceea ce se întâmplă, dar tot timpul trebuie să avem noi răbdare, să revenim la răbdarea instituțională despre care povesteam mai devreme. Se întâmplă lucruri clare, concrete.
Va trebui să fim atenți la două aspecte, din punctul meu de vedere. Unu, după ce ieșim din această perioadă romantică a PNRR-ului vom intra în perioada pragmatică care înseamnă semnarea contractelor de finanțare de către instituțiile publice, înseamnă derularea licitațiilor, înseamnă caiete de sarcini și aici iară noi cunoaștem foarte bine administrația locală. Sunt de bună credință, bine intenționați, dar nu cunosc toate aceste tehnologii și iarăși riscăm să ne trezim cu niște caiete de sarcini făcute așa cum știa cineva la un moment dat, care s-ar putea să nu reflecte realitatea, să nu reflecte 2022.
Valentina Frîngu – Public Sector Lead, Dell Technologies
Foarte pe scurt o să vă prezint trei dintre soluțiile nou intrate în portofoliul digital city. Prima este cea de urban mobility, lansată împreună cu ISS care este lider pe zona aceasta de piață. Practic o soluție la “cheie”, o soluție integrată, prestată, validată de cei doi vendori că merge ca unsă în zona de traffic management, predicția traficului, atenționare de diverse violări a nerespectării circulației etc. A doua este soluția pentru pacientul virtual dezvoltată împreună cu partenerii de la eCare21, care permite pentru utilizatorul final, pentru pacient, să fie monitorizat 24/7, în real time, pe diverși parametrii, dacă și-a luat medicația, nivelul de glucoză din sânge, cantitatea de somn etc. Toate aceste informații integrate, transmise în timp real către medicul curant sau către spital sau către familie. A treia este o soluție care continuă și tocmai are un refresh, DigitalCity Accelerator Platform. O soluție care sincer mă așteptam să prezinte mai mult interes pentru noi pe plan local și poate nu am promovat-o cum trebuie și o să o facem de acum înainte. Este practic o platformă integrată hardware-software promovată de Dell împreună cu partenerii săi de tehnologie, în care ajutăm autoritățile locale să își integreze aplicațiile dezvoltate de absolut orice vendor local într-o platformă unitară, open standard, securizată. Vine și cu market-place ca să permită dezvoltarea facilă pentru alte aplicații pentru cetățeni.
Emil Boc – Președinte, Asociația Municipiilor din România, Primar al Municipiului Cluj-Napoca
Se fac foarte multe comparaţii cu regimul lui Ceauşescu. Din nou ne va fi frig, din nou vom fi cu probleme. (…) Cine compară vremurile de acum cu vremurile lui Ceauşescu greşeşte profund, nu le-a trăit. Nu va fi cazul să avem asemenea problemă. Că eliminăm risipa este altceva. Şi noi, autorităţile locale, a elimina risipa este un lucru bun pentru că facem economie din toate punctele de vedere şi banii aceia îi putem duce la o creşă, o şcoală, o grădiniţă sau în altă parte. Comparaţiile duse în această extremă cred că nu sunt binevenite. Eliminarea risipei este o chestiune de bun simţ.
Consumul energetic al clădirilor este un factor de poluare mai mare decât cel care este vizat de către transport, a susţinut Emil Boc la Smart Transformation Forum, eveniment organizat de către The Diplomat-Bucharest.
Pregătim o aplicaţie unde să conectăm şi blocurile de locuit, să vadă cât consumă, iar cel care consumă cel mai puţin să poată avea un stimulent, să aibă un beneficiu la programul Casa verde sau la depunerea pentru panouri solare. Să vadă că economia lor este recunoscută şi concretizată într-un stimulent.
Evenimentul poate fi vizionat integral aici:
