Noțiunea de Smart Economy suprinde mai multe aspecte din interiorul unui oraș (capital uman, social, urbanism, infrastructură, IT etc.). Astfel, Smart Economy reprezintă intersecția dintre economie și orașele inteligente. Este important să înțelegem principalele componente ale acesteia: modul în care tehnologiile Smart Cities schimbă comerțul urban, Smart City ca motor economic și economia din spatele orașelor smart.
Contextul actual Fenomenul digitalizării și apariția continuă a diferitelor tehnologii inovatoare schimbă cerințele multor domenii, mai ales pe piața muncii și în economie. Prin urmare orașele inteligente trebuie să dezvolte strategii pentru a aborda noile joburi (meseriile viitorului) care vor sta la baza industriei 4.0 și a economiei inteligente. Utilizarea noilor tehnologii va reduce, de asemenea, procedurile guvernamentale, oferind o transparență și o experiență îmbunătățită companiilor.
Calea spre posibil Vizionarii au gândit de mult timp orașele inteligente ale viitorului, unde atât rezidenții cât și vizitatorii prosperă. Aceste medii urbane moderne sunt reglate și funcționează perfect, cu sisteme avansate de tranzit multimodal, rețele de energie auto-susținute, cartiere curate și sigure, servicii integrate și facilități semnificative pentru cetățeni. Multe orașe încep să construiască astfel de comunități. În ultimii ani s-au înregistrat progrese uimitoare, însă orașele și comunitățile continuă să se confrunte cu provocări complexe, precum întreținerea infrastructurii, creșterea și migrația populației și probleme de sustenabilitate și durabilitate. O viziune holistică ajută la integrarea unui model complex de Smart City, de la școli și afaceri la transport și energie. Lucrând împreună, noi idei și tehnologii pot fi create și implementate pentru a îmbunătății viața cetățenilor și pentru a crea un viitor sustenabil.
Principalele componente Comerțul urban se schimbă! Smart Economy urmărește digitalizarea economiei, de la plăți, plata cu telefonul, portofele electronice, la folosirea tehnologiilor de tip NFC sau QR. Scopul unei economii inteligente este de a ajunge într-un final să digitalizeze întreaga experiență a consumatorului și eventual folosirea exclusivă a monedei electronice (cryptocurrency). Comunitățile inteligente încep să contureze strategii economice sustenabile, un exemplu bun este Coreea de Sud care are într-un metrou un supermarket virtual care folosește tehnologia QR cu ajutorul căreia clientul reușește să achiziționeze și să își livreze acasa bunurile dorite. Tehnologiile existente cât și cele viitoare schimbă interacțiunile clienților cu mărfurile și influențează comerțul urban.
Infrastructura digitală – motor economic Realizarea Smart City necesită diferite tipuri de infrastructură, printre principalele infrastructuri se află și cea digitală. Infrastructura de transport este un motor economic în orice țară, însă, în contextul actual, infrastructura digitală începe să genereze aceleași efecte ca cea de transport, în privința economiei. Atât sectorul privat cât și cel public sunt consumatoare de date, economia inteligentă promovează folosirea smart a acestor date. Internetul în bandă largă este foarte important într-o comunitate. Acesta poate avea o arie mare de acoperire și cele mai mari viteze. Cu cât această bandă este mai lată (număr mare de cabluri cu fibră optică) cu atât o proporție mai mare din populație are acces la aceasta și viteza medie de descărcare este mai mare. Există numeroase studii care au corelat investițiile în infrastructura de bandă largă cu o creștere a economiei (creșterea PIB-ului țării, a locurilor de muncă etc.) și chiar cu dezvoltarea unor Societăți de cunoaștere (societăți care au acces universal la informații și cunoștințe, respect pentru diversitatea culturală și lingvistică, educație de calitate, libertate de exprimare etc.) La nivel internațional, pătrunderea în bandă largă este problema principală a țărilor, factorul major fiind lipsa stimulentelor competitive pe piața monopolistă a furnizorilor de servicii de internet (internet service provider – ISP). Astfel de situații îngreunează posibilitatea de a investi în infrastructura digitală. Există companii care investesc în astfel de infrastructuri, precum Google, cu scopul de a pune presiune pe liderii de pe piața ISP pentru a investi în capacitatea rețelei, încurajând astfel concurența și îmbunătățind transparența costurile reale ale construcției infrastructurii TIC.
Avem cookies!
Acest site folosește module cookie pentru analiză și conținut personalizat. Dacă navigați în continuare în acest site, sunteți de acord cu această utilizare.