Succesul inițiativelor de Smart City și finanțarea acestora

Tehnologia informațiilor și comunicației, respectiv ritmul extrem de rapid de dezvoltare în aceste domenii prezintă o provocare pentru localitățile care doresc să-și ușureze viața și activitățile de zi cu zi ale locuitorilor. Felul SMART de a fi rezultă din dorința de a atinge prin inovație cât mai multe din elementele vieții cotidiene și ale diverselor activități.

Dar care sunt elementele care definesc un oraș inteligent?

Cele șase domenii sunt Guvernanța smart, Oamenii smart, Mobilitatea smart, Economia smart, Mod de viață smart și Mediul înconjurător smart. Prin metodele inteligente de administrare și organizare, respectiv prin interconectarea într-o rețea a oamenilor, a afacerilor, a infrastructurii, a resurselor, a energiei și a spațiilor viața devine mai ușoară, mai plăcută, mai liniștită, mai sănătoasă, mai productivă, mai sigură, și, nu în ultimul rând, mai puțin costisitoare. Administrația unui oraș inteligent de succes are în vedere obiective clare și măsurabile, aliniate cu programul Europa 2020, care acoperă un amestec de ținte și caracteristici având un portofoliu de inițiative echilibrat.

Proiectele de Smart City de succes sunt acelea care se încadrează perfect într-o mai largă viziune, cât mai inovativă, dar realistă, despre dezvoltarea orașului. Pentru fiecare obiectiv stabilit se impune luarea unor măsuri clare care trebuiesc incluse în Strategia de Dezvoltare a orașului, și fiecare măsură trebuie să ajute obiectivul final de a fi un oraș inteligent.

În ceea ce privește finanțarea și componentele proiectelor de Smart City, ele sunt de următoarele feluri în Uniunea Europeană:

Finanțarea prin fonduri directe din Bruxelles, finanțări ale unor măsuri prin fonduri europene din România accesibile pentru autorități locale, și prin diverse programe guvernamentale. Parteneriate public-private cu companii de technologie, universități, centre de cercetare, si altele – acestea au o importanță deosebită în cazul în care partenerul privat aduce expertiză, capacități de dezvoltare sau finanțare. Un exemplu, cel mai simplu, poate fi un hot spot de WiFi furnizat de o companie de telefonie/internet în centrul unui oraș.

Parteneriate interne si externe cu mediul de afaceri, atragerea de investitori și facilitarea dezvoltării antreprenoriatului local. Finanțarea unui proiect de oraș inteligent trebuie să aibă o componentă de finanțare privată prin cointeresarea mediului de afaceri ale cărui viziuni în dezvoltarea orașului trebuie să se regăsească în Strategia de Dezvoltare.

Pe lângă măsurile de dezvoltare ale orașului din punct de vedere infrastructural și tehnologic, măsura cea mai sensibilă este cea socială, prin care se schimbă calitatea vieții cetățeanului obișnuit și a celui care aparține unui grup defavorizat. Strategia de finanțare a unui proiect de oraș inteligent nu se poate baza doar pe programele de finanțare europeană, trebuie gândită și aplicată o strategie de atragere de investitori prin parteneriate sau prin finanțarea unor măsuri.

Structura și posibilitățile de finanțare ale proiectelor de oraș inteligent sunt foarte complexe, depind de mărimea localității, de măsurile prevăzute în dezvoltarea orașului și de capacitatea de implementare a unor tehnologii smart cu impact pe cele șase elemente de oraș inteligent descrise mai sus. Analiza sumară a posibilităților de finanțare precum și impactul măsurilor finanțate se prezintă prin cele cinci tipuri de inițiative depuse spre finanțare, conform studiului făcut de Comisia Europeană “Mapping Smart Cities in the EU”.

CELE CINCI TIPURI DE INIȚIATIVE SMART CITY

1. Unități de oraș inteligent în vecinătățile orașelor

Descriere și obiective: Unitățile învecinate de oraș inteligent se caracterizează printr-o infrastructură completă pentru elementele de Mobilitate smart, Economia smart, Mod de viață smart și Mediul înconjurător smart. Acestea, sunt în general gândite pentru o populație între 10 000 și 40 000 de persoane și sunt investiții green field sau reorganizarea/reabilitarea unei zone industriale, etc. și în general reprezintă o necesitate pentru mărirea capacității orașului în scopul urbanizării unor zone noi pentru a atinge dezvoltarea economică dorită prin tehnologizare și prin dezvoltare sustenabilă. Aceste proiecte includ toate componentele de eficiență energetică: energie alternativă și regenerabilă, iluminat smart, management inteligent al apei și a deșeurilor, infrastructură inteligentă de trafic și altele.

Exemple de astfel de proiecte sunt multe: suburbia Hackbridge din Londra, Hafencity din Hamburg, Nordhavn din Copenhaga, Stockholm Royal Seaport, Oulu Arctic City din Finlanda, Lyon Smart Community și Aspern în Vienna.

Părțile interesate și direcția administrativă (guvernarea): Toate proiectele de acest tip se bazează pe un parteneriat public-privat, care în cele mai multe cazuri reflectă necesitatea autorității locale pentru finanțare suplimentară sau/și capabilitate tehnologică.

Parteneriatele se realizează cu un număr destul de mare de companii private cu profil de dezvoltatori, instituții financiare, companii de tehnologie, operatori de utilități și universități locale. Autoritatea locală susține aceste proiecte prin includerea în strategia de dezvoltare a unității inteligente într-un mod realist, detailat și holistic, precum și prin cofinanțare.

Finanțarea: După cum s-a menționat și mai sus, aceste proiecte se finanțează atât din fonduri publice cât și private. Proiectele fac parte din strategia generală de dezvoltare a orașului, chiar dacă vorbim de o suburbie sau de o vecinătate, și autoritatea locală alocă cofinanțare și se adresează proiectului ca parte din viziunea pe termen lung a dezvoltării orașului. Finanțările, în general pe infrastructură sunt obținute de autoritatea locală prin fonduri europene/guvernamentale, celelalte surse de finanțare sunt asigurate prin parteneriatele agreate.

2. Micro-infrastructuri pentru testare

Descriere și obiective: Acest tip de proiecte sunt aplicabile entităților mici pentru a testa și prezenta tehnologii Smart City, cu accent pe Mediul înconjurător smart, Mobilitate smart și Economie smart. Ca exemplu pot fi date străzile inteligente din suburbia Sant Cugat din Barcelona, orașele Milano, Amsterdam și Köln. Unele rețele sunt mai largi, spre exemplu Peninsula Greenwich din Londra sau sistemul 30 smartcitymagazine.ro 31 de iluminat inteligent din Glasgow. Tehnologiile aplicate pot fi sisteme inteligente de management al energiei, sisteme de monitorizare a parcărilor, a mișcărilor, a colectării de deșeuri, a mediului, de iluminat public, WiFi gratuit sau sisteme de încărcare a vehiculelor electrice, în cele mai multe cazuri în combinații.

Părțile interesate și administrarea: Toate proiectele sunt public-privat cu avantaje mutuale. Avantajele comunității sunt evidente, dar și companiile de tehnologie profită din posibila testare și comercializare pe scală largă a inovațiilor. Finanțarea: Aceasta este furnizată de autoritățile locale, în unele cazuri prin cofinanțare de la partenerii privați.

3. Sisteme de trafic inteligente

Accentul este pe Mobilitate smart și Mediu înconjurător smart pentru a monitoriza circulația. Scopul este un trafic mai eficient și mai puțin poluant.

Exemple pot fi sistemele de acest tip din Salonic, Zaragoza, Dublin, Eindhoven, Enschede și Cardiff. Soluțiile tehnice sunt diferite, deși obiectivele generale sunt identice. De exemplu Zaragoza monitorizează 90% din căile de transport pentru a putea informa conducătorii de vehicule să ia cea mai bună decizie în ceea ce privește itinerarul ales, în timp ce în Salonic există incorporat și un sistem complex pentru a dirija dinamic și semafoarele. Părțile interesate și administrarea: se bazează pe parteneriate public-privat.

Finanțarea: Finanțarea se face de către municipalitate sau prin fonduri europene, firmele partenere aducând tehnologia, eventual alt tip de suport colateral.

4. Sisteme de management al resurselor

Rețele Smart, aparate de măsurat Smart, pentru managementul apei potabile și apei uzate, sisteme de energie Smart (solar și eoliene). Accentul este pus pe Mediul înconjurător Smart, dar sunt și elemente ce țin de Mod de viață Smart, Administrare Smart și Economie Smart. Ca exemple pot fi date Smart Power Hamburg, sistemul de rețea din Barcelona (cu accent pe energia solară pentru apa caldă), Copenhaga cu sistemul pentru energia eoliană și pentru managementul apei uzate, sistemul de măsurare Smart din Köln, etc.

Părțile interesate și administrarea: Se bazează pe parteneriate public-privat cu companii de energie sau alte tipuri de resurse, uneori universități din localitate.

Finanțarea: În majoritatea cazurilor partenerii privați asigură și finanțare, dar unele proiecte, în special cele non-energetice, sunt cu finațare publică. Unele proiecte sunt finanțate printr-o abordare cooperativă și de către utilizatori înseși. De exemplu Proiectul Middlegrunden implică finațare în cuantum de 50% de la 10 000 acționari privați.

Acești utilizatori beneficiază de avantaje multiple în domeniul energiei, obținând beneficii în ceea ce privește eficiența, și astfel o optimă structură de preț – toate datorită informațiilor venite din sistemul inovativ în timp real. În Viena, utilizatorii pot cumpăra panouri solare și compania Wien Energy închiriază la rândul ei panourile timp de 25 de ani, urmând ca după această perioadă compania de energie să răscumpere de la utilizatori și panourile, investiția originală reîntorcându-se la cetățeni

5. Platformele de participare

Platformele de acest tip asigură participarea locuitorilor la dezvoltarea pe principii SMART a orașului. Sunt organizate, de exemplu, competiții pentru dezvoltarea de către cetățeni a unor aplicații inovative și de servicii mai eficiente. Proiectele de tip Open Data Smart Projects asigură în general rezultate mai bune în ceea ce privește Guvernanța (administrarea) Smart și Economia Smart.

Exemple edificatoare de orașe care au aplicat asemenea proiecte sunt Londra, Helsinki, Barcelona, Florența. Modelul este de a dezvolta servicii publice mai performante prin aportul adus de cetățeni prin platformele de participare ideativă sau competiții de dezvoltare a aplicațiilor care fac viața mai plăcută și mai ușoară care folosesc bazele mari de date publice.

În multe cazuri, ca la Helsinki, de exemplu, platformele de participare sunt folosite la colectarea de feed-back de la cetățeni pentru a ajunge la decizii mai bune și mai transparente din partea autorităților.

Părțile interesate și administrarea: În general municipalitățile participă cu suport non-financiar, asigurând platforma și accesul la baza de date publică, dar și cu finanțarea necesară dacă este cazul. În unele cazuri parteneriate public-private au fost semnate, cu companii care aduc tehnologie sau chiar platforma necesară.

Finațare: În general aceste proiecte nu sunt foarte costisitoare, resursele necesare sunt participarea activă a cetățenilor și administrarea de către municipalitate, cetățeanul fiind, astfel, partenerul principal.

Sarolta M. Besenyei

Expert Comisia Europeană

Senior Contributor Smart City Magazine

E-mail: sarolta @ romaniansmartcity.ro

*Punctele de vedere exprimate nu pot fi asimilate ca poziție oficială a Comisiei Europene și reprezintă strict punctul de vedere al autorului

Citește mai multe despre Nevoia marilor oraşe de a implementa tehnologii de tip Smart City