La cea de-a doua ediție a evenimentului „Shaping The Future of Technology”, organizat de ARSC în parteneriat cu Vantage Towers, specialiști și lideri din diverse sectoare s-au reunit pentru a dezbate cum tehnologia poate fi folosită pentru a îmbunătăți societatea în care trăim. Evenimentul a fost un prilej potrivit pentru idei inovatoare și dialoguri strategice despre cum poate fi utilizată tehnologia responsabil și eficient.
Ionel Crăciun, Business Development Manager CEE la Vantage Towers, a ilustrat abordarea inovatoare a companiei în infrastructura pentru telecomunicații: ”Vantage Towers vine în România cu un model de business inovator, inspirat din partea de vest, și în special din America, un model prin care Vantage Towers gestionează și construiește infrastructură pasivă pentru telecomunicații, printr-un model neutru și shareable. Adică, împărtășim ceea ce avem pentru toți operatorii din piață și prin definiție, ADN-ul nostru este cu focus către sustenabilitate, o singură investiție și acces către toți jucătorii relevanți din piață.” Această strategie nu doar că încurajează o abordare eco-conștientă, prin minimizarea redundanței în construcții și resurse, dar promovează și eficiența și rapiditatea în implementarea proiectelor de telecomunicații. „Asta se traduce în sustenabilitate, se traduce în eficiență, se traduce într-un impact redus asupra mediului, și în același timp, se traduce într-o viteză de implementare și acces la proiecte noi,” adaugă Crăciun.
Infrastructura de telecomunicații formează coloana vertebrală a transformării digitale în România. Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de telecomunicații sunt esențiale pentru progresul României în era digitală. În același timp, infrastructura robustă are un impact direct asupra economiei și contribuie la dezvoltarea sectoarelor esențiale. De exemplu, infrastructura de telecomunicații permite furnizarea de servicii și tehnologii digitale care sunt fundamentale pentru transformarea digitală. Noi vedem conectivitatea ca fiind fundamentală pentru construirea unei societăți digitale incluzive, tinând cont de faptul că aceasta oferă suport pentru circulația informațiilor.
Într-un discurs aliniat cu aceste inițiative, Valeriu Zgonea, Președinte ANCOM, a subliniat necesitatea unei reglementări flexibile care să susțină inovațiile și să permită o adaptare rapidă la tehnologiile emergente. El a pus accentul pe importanța unei abordări integrate și a colaborării între sectorul public și cel privat pentru a menține România competitivă și la curent cu schimbările rapide din tehnologie. Pe fondul dezvoltării tehnologice accelerate, autoritățile de reglementare și instituțiile statului își asumă roluri dinamice și adaptabile pentru a răspunde nevoilor societății. Președintele ANCOM subliniază necesitatea acestei transformări: ”Autoritatea de reglementare nu mai poate rămâne în telecomunicații și servicii poștale, lucrurile se schimbă. Regulamentul 2065 care intră în aplicare de anul viitor va obliga întreaga societate românească să se schimbe.” Este o recunoaștere a importanței evoluției constante a reglementărilor pentru a sprijini inovația și dezvoltarea smart cities, precum și pentru a încuraja adaptabilitatea în domeniul tehnologic.
Victor Vevera, Director General ICI-București, a menționat inițiativele comune cu ARSC și a invitat ANCOM să se alăture demersurilor de a sprijini consumatorii de tehnologie. A reiterat necesitatea unei colaborări între diferitele sectoare pentru a educa utilizatorii finali și a cultiva o conștientizare tehnologică și de securitate cibernetică. ”Lumea se deschide către noi tehnologii care vor schimba profund și modul în care noi interacționăm, și modul în care interacționează autoritățile între ele, și modul în care interacționează cetățenii cu autoritățile. Trebuie să fim pregătiți, pentru că Smart City a trecut demult de la ce înseamnă doar un iluminat inteligent, hotspot și parcare inteligentă. Trece către mult mai mult, către democrație participativă, către proiectele public-privat de implementare, și așa mai departe. Smart City trece din zona tehnologiei și ajunge și în zona mentalității, în care oamenii privesc modul în care se relaționează și de aici și inițiativele unde a mers împreună diplomația Smart City și diplomația orașelor ajută la lucrul acesta, creează punți”.
În spiritul inovației și transformării digitale, Smărăndița Irina Head of Strategy Management, CN Poșta Română a vorbit despre modernizarea serviciilor poștale prin integrarea PDA-urilor, o schimbare care afectează milioane de clienți și care demonstrează un progres semnificativ în digitalizarea serviciilor tradiționale. „La începutul anului am achiziționat 9200 de PDA-uri, deci am pus un device de tipul unui telefon în mâna fiecărui poștaș și asta nu doar înseamnă că aducem tehnologie și am învățat 9200 de oameni, dintre care mulți din mediul rural care poate nu au interacționat niciodată cu tehnologia, ci și clienții noștri. Avem 8, 9 milioane de clienți unici în fiecare lună. Nu cred că mai poate să spună altă companie acest lucru.” Această inițiativă reprezintă o dublă victorie – îmbunătățirea eficienței serviciilor poștale și promovarea tehnologiei printre angajați și clienți. Poșta Română nu se oprește aici. Recent, a intrat într-un teritoriu puțin explorat de alte companii de stat din România, poate chiar din Europa, prin lansarea unui NFT pentru a susține cauze caritabile și pentru a omagia personalități culturale românești. Aniversând centenarul Monicăi Lovinescu, Poșta își folosește capacitatea de a educa publicul despre rezistența anti-comunistă, prin intermediul unor cărți poștale tradiționale și colecții de NFT-uri inovatoare.
În domeniul educației, Marius Humelnicu, Senator și Secretar al Senatului, a accentuat lipsa unei componente critice în legea educației – educația cibernetică. El și-a exprimat speranța că viitoarele planuri de învățământ vor include elemente fundamentale precum IoT, Cyber Security și Blockchain. „Dacă nu am reușit în legea educației să impunem un paragraf cu disciplina educație cibernetică, sperăm ca în planul de învățământ să avem în vedere acest lucru… trebuie să avem și o pregătire a profesorilor pentru că altfel nu vom putea să pregătim generațiile viitoare pentru viitor,” a afirmat Humelnicu.
Octavian Popa, Senior Manager, DNSC: ”Din perspectiva 5G noi nu am fost atât de mult implicați la nivel național ci mai degrabă la nivel european în ceea ce privește implementarea Directivei NIS 2.0 care o să vină cu foarte multe noutăți la nivel național având drept termen octombrie 2024 pentru implementare. Rolul DNSC în momentul de față în zona aceasta gravitează, implementează aceste directive europene care o să vină cu obligativitate pentru o serie de operatori și entități de servicii esențiale.”
Pe frontul infrastructurii de telecomunicații, Marian Dincă, Șef Serviciul Comercial la Telecomunicații CFR SA, a dezvăluit că organizația deține și operează o rețea extensivă de fibră optică, cea mai mare din România. „Dispunem de premisele noastre de rețea pentru că în acest moment noi deținem și operăm o rețea de peste 6000 de kilometri de fibră optică care este cea mai mare rețea de infrastructură telecom din România la ora actuală,” a menționat Dincă.
Președintele ARSC, Eduard Dumitrașcu, a concluzionat sesiunile evenimentului subliniind importanța unei viziuni unite: „Prin colaborare și dialog, putem forma un viitor tehnologic care nu doar că răspunde nevoilor prezentului, dar pregătește România pentru inovațiile viitoare și sunt fundamentale pentru calea pe care România o va urma în următorii ani în sfera tehnologiei și digitalizării. O prioritate clară este nevoia de a anticipa și de a ne pregăti pentru viitor, cu o atenție specială asupra tendințelor și inovațiilor care se profilează la orizont.”
Evenimentul „Shaping The Future of Technology” a avut loc în 2 noiembrie, la Palatul Parlamentului și a fost o platformă de dialog și schimb de cunoștințe, împărtășind un mesaj clar: colaborarea și adaptabilitatea sunt esențiale în modelarea viitorului, asigurând că fiecare pas înainte este unul sustenabil și inclusiv.
