În data de 7 Septembrie, 2022 Asociația Română pentru Smart City a organizat Videoconferința Mobility-as-a-Service în România. Aceasta a constituit un cadru care a permis invitaților abordarea cadrului european, regional și național a celor mai importante aspecte legate de mobilitatea din România, iar în particular pentru zona metropolitană București-Ilfov.
Eduard Dumitrașcu – Președinte, Asociația Română pentru Smart City
Salutare dragilor și bine ați venit la primul nostru eveniment din seria de videoconferințe ale toamnei. Astăzi un subiect foarte important: vorbim despre transportul public, vorbim despre tehnologie, vorbim despre ce fac autoritățile locale, ce înseamnă parteneri de tehnologie, atunci când vorbim de mobilitatea inteligentă, dar toate cu scopul de a ne deservi pe noi, cei care compunem aceste comunități, cei care folosim transportul public.
De asemenea, foarte important, să înțelegem și sursele de finanțare pentru că avem nevoie de investiții masive. Vrem să înțelegem beneficiile conceptului de mobility-as-a-service și evident partea de tehnologie, pentru că nu există conceptul MaaS fără tehnologie.
Este clar că există o îmbunătățire a calității transportului public în regiunea București – Ilfov, dar totodată mai sunt și foarte multe lucruri de făcut. Aceste lucruri înseamnă de fapt oportunități, oportunități de dezvoltare, de investiții, dar înseamnă și că avem oportunitatea de a veni direct cu ultimele tehnologii în aceste investiții, iar asta poate fi un avantaj pe care îl avem atunci când vorbim despre PNRR, despre actualul exercițiu financiar și celelalte fonduri pe care le avem. Sigur că sunt multe lucruri care trebuie fie refăcute, fie investiții de la T0, dar eu m-aș uita la ea ca o oportunitate.
Ne ducem în anumite zone din comunitățile noastre și vedem, cumpărături, acelea nu sunt în niciun caz investiții, achiziții inteligente, vedem diverse instituții care au cumpărat de mai multe ori același lucru și partea proastă este că sunt și nefolosite acele date, acele sisteme, nu comunică între ele, nu sunt integrate, și mă întreb atunci cum reușim să depășim aceste momente.
TPBI are multe proiecte care vizează nevoile reale ale societății. A fost luat în vedere conceptul MaaS. Un mix între transportul public și transportul alternativ.
Vladimir Ghițulescu – Director General, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Transport Public București-Ilfov
Avem un parteneriat atât cu mediul academic, cât și cu ADR-BI în vederea găsirii soluțiilor de finanțare. Avem foarte multe proiecte. Noi suntem, ca și TPBI, mai întâi preferăm să facem și după aceea să vorbim despre ceea ce am făcut. Adică, concret, vrem să creionăm proiectele în interiorul asociației, după care le promovăm, iar în momentul în care devin finanțabile, atunci preferăm să le facem publice. Exact asta am și făcut în ultimi doi ani de zile de când ne-am dezvoltat mai mult pe partea de proiecte. În același timp, avem foarte mare atenție la îmbunătățirea transportului public în condițiile actuale și ținem cont de nevoile reale ale societății. De asemenea, avem în vedere și acest MaaS mixt dintre transportul public și transportul alternativ. Avem o gândire pentru acesta și chiar lucrăm cu împreună cu colegii noștri și cu partenerii, inclusiv ONG-uri, pentru a găsi soluții la această problemă extrem de importantă. Lucrând la acest mix reducem poluarea, reducem timpii de așteptare în trafic etc.
Omul trebuie integrat în sistemele și platformele pentru transport public. Acestea trebuie adaptate fiecărui context astfel încât să se muleze foarte bine pe nevoile cetățenilor.
Florin Nemțanu – Conf. Univ. Dr. Ing. Ec. Prodecan Facultatea de Transporturi, Univ. Politehnică
Fiecare dintre noi când se trezește de dimineață și vrea să parcurgă o distanță oarecare într-o zi, face cam tot ce ar trebui să facă un sistem sau o platformă de mobility as a service. Caută în primă fază resursele de transport, serviciile de transport disponibile, după care, face o planificare a călătoriei, apoi începe călătoria și încearcă pe baza informațiilor pe care le-a cules din diverse surse să acopere distanța pe care trebuie să o parcurgă într-un mod cât mai confortabil, cât mai ieftin, cu un impact cât mai mic asupra mediului și evident într-un timp cât mai scurt. Cam asta avem noi în minte și acum în ceea ce privește noile tehnologii, datorită tehnologiilor ceea ce aveam în minte poate fi ajutat fantastic de platformele MaaS. În regiunea București-Ilfov trebuie să creștem nivelul serviciului de transport. Nu putem vorbi de MaaS dacă serviciul de bază de transport, indiferent dacă e public sau privat, nu este în niște parametrii. Degeaba dacă eu nu știu când vine un autobuz în stație nu am cum să leg acel autobuz de alte segmente dintr-o călătorie multimodală.
De multe ori uităm să integrăm omul în sisteme și în platforme. Ele trebuie făcute pentru oameni. Tebuie adaptate la specificul și tipul de comportament din zona respectivă. Dacă luăm sisteme care funcționează exemplar, să zicem din Londra sau New York, și încercăm să le punem exact așa cum sunt ele în alte zone din Europa ele nu vor funcționa la, să zicem, maximum posibil. Cumva trebuie să gândim local și să adaptăm bunele practici din alte orașe la ceea ce se întâmplă în zona noastră.
TPBI va fi mereu lângă cetățeni și are rolul de integrator la nivelul transportului. Atât transport public, autobuze, tren, metrou, dar și toate componentele ce pot asigura mobilitatea în regiunea București-Ilfov.
Geanina Suditu – Director al Direcției de dezvoltare, TPBI
Să știți că suntem lângă dumneavoastră ca cetățeni în fiecare zi, facem eforturi în fiecare zi, odată pentru a integra serviciile de transport și în al doilea rând, fiindcă vorbim de MaaS, să accesibilizăm mobilitatea pe primul și ultimul kilometru ca să ajungem totuși la un serviciu de transport public. Și dacă am fost ocupați, fiindcă totuși noi suntem o autoritate de transport tânără, suntem înființați în 2017 și am fost preocupați în primul rând în primii ani să așezăm să zicem pe niște făgașe normale activitatea de transport public prin contractarea serviciului, prin monitorizarea serviciului, o mai bună planificare, o mai bună înțelegere a nevoii cetățenilor, în ultimul an, doi ani, încercăm și ne uităm spre MaaS. De ce spun asta? Pentru că practic conștientizăm și din reacțiile locuitorilor, vedem nevoia de conectivitate, nevoia de servicii integrate.
Rolul nostru este de integrator la nivel de regiune a tuturor intervențiilor, atât la nivel de transport public, deci inclusiv integrare cu metroul și cu trenul, dar inclusiv de a crea acele noduri intermodale care să poată fi adevărate hub-uri la nivel de regiune pentru transportul nemotorizat și transport public, integrările cu serviciul de tren, de aeroport, cu toate celelalte componente care asigură mobilitatea și integrarea dintre transportul regional și transportul de lung parcurs și coordonarea implementării planurilor de mobilitate unde se fac adevărate eforturi pentru a integra proiectele, pentru a deschide datele către public, pentru a utiliza date standardizate pentru tot ce înseamnă mobilitate.
Microsoft ține cont de etapa de digitalizare în care ne aflăm și mai mult, ține cont de contextul local. Aceștia sunt alături de instituțiile publice care doresc să îmbrățișeze transformarea digitală și le suportă pe tot parcursul dezvoltării proiectelor.
Ana-Maria Bărbuță – Customer Program Manager SMB Lead, Microsoft România
Este important să ne uităm la contextul local și totodată să ne uităm la ce a însemnat pentru noi toată această evoluție digitală în ultima perioadă. Concluzia este foarte simplă pentru Microsoft și pentru partenerii cu care noi colaborăm. Este important să fim alături de cetățeni, este important să fim, înainte de toate, alături de instituțiile publice care sunt dornice să îmbrățișeze transformarea digitală și bineînțeles toată această transformare digitală oferă oportunități pe care mai departe le translatăm în soluții efective pe care le livrăm clienților noștri.
N-am să intru în detalii legate de soluțiile Microsoft, ce este important să înțelegeți este că punem la dispoziție un univers întreg de parteneri, prin care fiecare instituție poate să se conecteze și poate să acceseze, pe de-o parte tehnologie și în același timp fonduri pentru sponsorizarea acestor tehnologii și aici vorbesc de toți pillari care vin prin PNRR. Important este să știți că ne puteți aborda și orice idee oricât de trăsnită sau de inovativă, lăsați-ne pe noi să ne preocupăm despre cât de complexă, complicată este. Noi spunem întotdeauna că orice vrem putem.
Compania de digital outdoor advertising, Phoenix Media, a colectat pe parcursul anilor foarte multe date importante pentru transportul și mobilitatea din București. Cum ar putea autoritățile locale să folosească aceste date și să fluidizeze traficul din capitală?
Dio Boacă – CEO, Phoenix Media
Mă tot chinui de vreo 5,6 ani de zile să pot să dau datele pe care le strâng către autoritățile statului și nimeni nu vrea să le ia. Pentru mine e un șoc. Mai mult decât atât, am ajuns într-o etapă mai avansată a lucrurilor, adică ne întoarcem mai mult în trecut. După cum bine știți, noi culegem datele astea datorită ecranelor stradale pe care le montăm. Și pentru ca să ne putem vine produsul, ca să putem concura cu digitalul, noi trebuie să culegem niște date din teritoriu. Pentru că nimeni nu mai vrea să dea niște bani pe advertising fără să știe care este potențialul. Adică câți oameni ar fi putut să vadă, cam cine sunt ei și așa mai departe. Noi ca să realizăm lucrurile astea avem practic trei studii separate. Studii în ghilimele. Un studiu, chiar studiu, pe care îl facem cu D&D Research și am ajuns undeva pe la 75 de mii de chestionare făcute în teren, terminăm anul cu 100 de mii. Al doilea lucru important, care ne ajută să culegem date sunt peste 120 de camere care măsoară tot ce este în fața lor în fiecare secundă și minut. Noi avem date culese de 5 ani de zile, ce se întâmplă în fiecare intersecție unde avem un panou montat. Iar al doilea lucru, este legat de WiFi detecting, prin care putem să vedem câte sunt unice dintre aceste persoane. Culegem o grămadă de date pe care le putem da autorităților, în care ei ar trebui să vadă ce se întâmplă din punctul A în punctul B, să vadă câte mașini trec pe o stradă.
Era digitalizării vine peste noi. Există investiții de miliarde de euro în întreaga lume pe sectorul de mobilitate și MaaS.
Radu Dragomir CEO, Urban Scope
Noi ca și consultant nu avem rolul numai de a servi și de a presta niște servicii cerute și solicitate de beneficiari, ci încercăm să și împingem o parte din noua tehnologie în piață. Mobility as a service este astăzi este încă o himeră la nivelul României. Nu se întâmplă mare lucru, chiar voiam acum să încerc să sintetizez așa în mare cam ce înseamnă MaaS acum în România. Păi înseamnă așa, înseamnă că ne chinuim să face ADI-uri de transport public, niște asociații de dezvoltare intercomunitară una dintre ele care funcționează și începe să funcționeze foarte bine la București, dar lucrurile astea se întâmplă și în țară. Și asta e poate prima etapă a integrării și a implementării primei faze a unui concept de mobility as a service în care să poți să reunești eventual mai multe teritorii și mai mulți operatori de transport în aceeași structură instituționalizată sau nu. Sau dacă vorbim de o aplicație, vorbim de o aplicație în care utilizatorul să nu fie interesat cine este operatorul de transport pentru că de fapt despre asta este vorba. Mai avem zonele metropolitane care nu discută neapărat cu județul. Vă dau un exemplu concret, județele vin și dau licențe de transport la nivel județean și există, de exemplu, o zonă metropolitană în jurul municipiului reședință de județ cu X UAT-uri și în momentul în care lansează o licitație județul, județul nu ține cont de intenția municipiului reședință de județ de a-și realiza acest ADI, pentru că el există deja, în unele cazuri chiar există, și de exemplu licențele de transport nu sunt lansate la nivelul județean cu clauză suspensivă.
Este clar că tehnologia vine peste noi. Și chiar mă uităm peste niște date statistice ce înseamnă ridesharing, ce înseamnă bike sharing, ce înseamnă MaaS, vorbim de niște miliarde de euro la nivel mondial în momentul de față și niște creșteri după pandemie undeva la 10-20% în momentul ăsta.
Este foarte greu să colectezi datele dar avem foarte mare nevoie de ele. Sunt datele noul aur?
George Suciu – R&D and Innovation Manager, Beia Consult
Datele sunt noul aur. Fără ele nu se pot dezvolta nici modele sau algoritmi pentru inteligența artificială. Chiar astăzi discutam astăzi cu partenerii din Grecia pe partea asta de predicție, deci cum se pot optimiza rutele, cum se pot evita accidente pe transportul naval, cum se poate face și eficiența de combustibil. Este greu să colectezi aceste date. Ele sunt disponibile și la operatorii de telecomunicații sau diferite autorități, dar partea asta de open data, de open science încă nu este dezvoltată la noi. Colaborăm cu Politehnica și cu domnul profesor Nemțanu pe tema asta a mobilității și de a pune aceste date să fie accesibile către cercetători sau dacă sunt firme care doresc astfel de date.
ADRBI spune că nu va mai fi finanțată modernizarea infrastructurii pe traseele unde circulă autobuze neecologice.
Dan Nicula – Director General, Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov
Rolul nostru în această discuție este momentan de potențiali finanțatori pentru o parte din intervenții. Pentru moment, atribuțiile noastre vizavi de planificarea la nivel mai larg, la nivelul întregii regiuni, deși sunt prevăzute în mod legal, nu au neapărat caracter obligatoriu și atunci singurul mod în care reușim să sugerăm anumite zone de prioritizare este prin Programul Operațional Regional. Programul este o îmbinare dintre prioritățile locale identificate de noi la nivelul autorităților publice și al altor entități care gestionează infrastructuri publice, dar și al mediului de afaceri. Avem o prioritate doar întreprinderile. Inovarea, digitalizarea și zona privată.
Prioritatea 4, Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, ne aduce în tema de astăzi. Aici o mare parte din fondurile alocate va fi și către zona de infrastructură. De aceea, vedeți aici acțiuni destinate infrastructurii utilizate pentru prestarea serviciului de transport public. Esența urban curat. Deci vom finanța acele trasee unde circula tramvaie, troleibuze sau autobuze electrice. Exclus să finanțăm trasee pe care mai circula autobuze neecologice. Aici intră și achiziționarea materialului rulant și al mijloacelor de transport electrice și bineînțeles măsuri care ar viza transportul nemotorizat de tip infrastructurile pietonale, pistele de biciclete etc. Proiectele trebuie să demonstreze că înființarea acelor trase are un impact asupra transportului motorizat, în sensul reducerii.
Următoare videoconferință organizată de ARSC va avea loc în data de 21 Septembrie: Videoconferința – Viitorul Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice. Aceasta va fi transmisă live pe Facebook, Youtube și Linkedin.
