În data de 08 August, Președintele ARSC, Eduard Dumitrașcu, a fost invitat în cadrul emisiunii “ZF Investiți în România”, realizată de către Ziarul Financiar unde a vorbit despre cum evoluează conceptul de Smart City în orașele din România.
Eduard Dumitrașcu a început emisiunea clarificând trendul în care tinde să se dezvolte industria Smart City din România: Față de anul trecut, când noi am povestit, se păstrează acest trend al digitizării, digitalizării, dar în cele din urmă al transformării digitale. Evident pandemia a fost cel mai mare catalizator al digitalizării în comunitățile noastre, în instituțiile noastre publice, dar așa cum știm, ceea ce se întâmplă, războiul de la graniță pune presiuni noi, creează riscuri și amenințări noi pentru comunitățile noastre, mai ales în zona de digitalizare și de cybersecurity, dar creează și foarte multe oportunități. Aceste oportunități sunt, sigur, generate de către sursele de finanțare pe care le avem. Față de anul trecut, când aveam peste 861 de proiecte și inițiative la nivelul întregii țări, aici înțelegând proiectele foarte mari precum Sectorul 4, Iași, Cluj, Brașov etc., dar și proiectele și inițiativele mai mici de la Ciugud la Luncavița, Sadu și așa mai departe. Anul ăsta vestea bună este că am trecut de 1000 de proiecte și inițiative, avem chiar 1001 de proiecte și inițiative tip smart city și smart village în România, sunt foarte multe noutăți pe care le vom prezenta astăzi, dar sunt și foarte multe comunități care au ieșit cumva din zona asta de letargie, adormire sau lipsă de înțelegere a beneficiilor pe care le aduce o comunitate creativ inteligentă.
Legat despre cât de mult este dispusă România să profite de aceste oportunități, președintele ARSC afirmă: Cele două oportunități pe care România probabil le-a ratat, eu sper să nu le fi ratat, sper să poată remedia, țin ambele de guvern, țin ambele de autoritățile centrale. Atunci când vorbim de Smart County, Smart City sau Smart Village presiunea se mută către autoritățile locale și mediul privat, acolo unde cele două au funcționat mult mai bine în ultimii doi, trei ani și putem să ne uităm pe cifre, putem să ne uităm pe ceea ce înseamnă partea de atragerea fondurilor europene. Dacă ne uităm în macro, sigur că exercițiul este destul de trist, încă nu am atras cât de multe fonduri puteam. Să vorbim puțin și despre provocări. În primul rând, vorbeai despre București, păi Bucureștiul înseamnă șapte primării, șapte orășele, șapte viziuni, șapte strategii sau șapte comunități fără strategii pentru dezvoltare, prin urmare de aici ar trebui să înțelegem această nevoie de a avea o viziune, de a avea o strategie și de a stabili niște obiective. Acele obiective trebuie să fie în concordanță cu ceea ce dorește comunitatea ta. Să avem o viziune de dezvoltare a unei comunități înseamnă să înțelegem comunitățile noastre, să ne uităm la sursele de finanțare și împreună să generăm acele proiecte de care povesteam un pic mai devreme.
Când a fost întrebat despre fondurile și investițiile la nivel de Smart City, Eduard Dumitrașcu a menționat următoarele: Numai dacă ne raportăm la PNRR, vreau să spun că avem 7.1 miliarde din cei 29 care înseamnă digitalizare. Înseamnă digitalizare în toate domeniile importante ale Smart City, înseamnă digitalizare în partea de mobilitate, în partea de mediu, în partea de smart governance, înseamnă digitalizarea instituțiilor centrale. O să vedem aici foarte mulți bani pentru Ministerul Muncii, pentru Ministerul Educației. O să vedem de asemenea foarte mulți bani care se vor duce spre educație la firul ierbii, în comunități. Acum, important este ce spuneam mai devreme, care este strategia și care sunt obiectivele pe care ni le stabilim, pentru că vorbim și despre o descentralizare. În PNRR pe lângă jaloane, partea de schimbări sistemice, vorbim și de o descentralizare. Nimeni de la nivel central nu va genera și nu va putea să implementeze PNRR-ul. El se va duce către autoritățile locale, se va duce în comunitățile noastre.
Pe parcursul emisiunii s-a discutat și despre Centrul de Incluziune Digitală de la Snagov, proiect al Asociației Române pentru Smart City: În primul rând vorbim și despre o educare a administrației locale, avem o curriculă împreună cu partenerii noștrii de la EOS România și de la Microsoft pe care am dezvoltat-o, educăm în primul rând, zona de angajați ai administrației locale după care împreună ei devin facilitatori ai digitalizării, mergem în comunitate și aici intrăm în ce spuneam mai devreme, nu toți au nevoie de competențe, nu toți vor să vină la cursuri pentru că modelul mioritic de care povesteam înseamnă și foarte multă aroganță. În schimb, cei care înțeleg că au nevoie de dezvoltarea acestor competențe digitale, vin la cursuri, fac cursuri, pleacă și cu o diplomă, astfel încât pot înțelege nu doar interacțiunea cu instituția, cu primăria, dar pot înțelege și cum se pot descurca mai bine în spațiul digital, pot înțelege cum să-și ușureze viața de la, știu eu, lucruri simple, să îți plătești impozitele, până la lucrurile un pic mai complicate.
