Ce este un oraș inteligent, cum abordăm conceptul de economie bazată pe inovație, Bucureștiul ca oraș inteligent, acestea sunt doar câteva dintre temele abordate în cadrul jurnalului prezentat de Teodora Tompea.

În data de 27 iunie, Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City, a participat în cadrul jurnalului de știri de la ora 17.00, difuzat pe postul de televiziune Digi24. Alături de gazda jurnalului, Teodora Tompea, acesta a discutat despre ce înseamnă orașele inteligente și economia inteligentă. 

Ce este un oraș inteligent   

Raportat la ce înseamnă un oraș inteligent, președintele ARSC a menționat: În primul rând, ar trebui să înțelegem că un oraș inteligent este un oraș care înțelege tehnologia, îmbrățișează tehnologia, iar nu în cele din urmă, pune cetățeanul în mijlocul preocupărilor sale. Să nu confundăm un proiect de smart city cu un telefon sau cu tehnologia. Vorbim despre o colaborare între tehnologie și funcțiile orașului. Acesta ar trebui să fie un oraș inteligent care pune accent pe cetățeni și nu pe tehnologie. Tehnologia va trebui să rămână tot timpul o unealtă în slujba cetățenilor. 

Smart economy, economie bazată pe inovație

Teodora Tompea a subliniat că un oraș sustenabil, din punct de vedere economic, ar avea cheltuieli mult mai mici, în multe domenii. Eduard Dumitrașcu: Smart economy înseamnă o economie bazată pe inovație, înseamnă o trecere de la comerțul așa cum îl știm noi acum, la partea de inovație. Prin urmare, economia care se bazează pe inovație, pe tehnologie, pe eficiență, exact cum spuneați dumneavoastră eficiența resurselor, durabilitatea, foarte importantă și bunăstarea socială. […] Un proiect de smart economy, evident că adoptă inovația, adoptă inițiativele antreprenoriale, creează acea comunitate între administrația locală sau centrală, acolo unde este cazul, mediul de business local, zona academică și mai ales, pentru că bunăstarea acolo trebuie să se ducă, zona societății civile. 

Jurnalul poate fi vizionat aici: https://m.digi24.ro/emisiuni/jurnale/jurnal-ora-17-00-27-iunie-3-1991157 – la minutul 12.25

Clujul a trecut  de la produs în Cluj la inventat în Cluj

În România, anul trecut, erau peste 860 de inițiative și proiecte de smart village și de smart city, cele mai mari fiind Cluj, Iași, Oradea, Brașov, Timișoara, București, sectorul 4 și sectorul 6. Legat de municipiul Cluj, Eduard Dumitrașcu a afirmat: Clujul a făcut o declarație foarte puternică prin vocea primarului Boc și a spus, Clujul trece de la produs în Cluj la inventat în Cluj. Această sintagmă, inventat în Cluj, înseamnă foarte multe investiții din partea municipalității, înseamnă crearea mediului în care zona academică cu start up-urile și cu finanțările europene își dau mâna. Înseamnă crearea unei infrastructuri minime, obligatorii pentru ca această economie inteligentă să se dezvolte. 

Avem sau nu avem bani pentru proiecte smart

Acesta a mai menționat și faptul că România dispune de bani pe care îi poate folosi ca să se dezvolte: Mi-aș dori foarte mult să ieșim din retorica asta, nu avem bani. Ok, poate nu avem bani cât de mult ne-am dori, dar România are fonduri suficiente pentru a se dezvolta. Nu uitați, doar la BNR avem peste 4 miliarde de Euro, de peste șase luni de zile, din celebrul PNRR, pe care nu am reușit să îi ducem în comunități, nu am reușit să semnăm proiecte, astfel încât banii aceștia, în urma semnării contractelor de finanțare, să plece înspre comunitățile noastre. Prin urmare, trebuie un pic accelerat procesul și dinspre zona guvernului, dar și dinspre autoritățile locale, pentru că nu guvernul va semna aceste contracte, ci tot autoritățile locale. 

În București ne lipsește leadership-ul, ne lipsește coordonarea și mai ales, ne lipsește colaborarea

    Legat de peisajul dezvoltării în sensul de oraș inteligent a Bucureștiului, președintele ARSC a declarat: În București lucrurile arată foarte frumos dacă ar avea vreo logică. Avem șase sectoare, șapte primării, dacă punem și Primăria Capitalei, șapte viziuni total diferite, niciun proiect de colaborare, nu există niciun proiect între două sectoare, nu mai spun celelalte sectoare, evident cum nu exista nicio colaborare și nicio logică între București și Ilfov. Nu înțelegem ce înseamnă zona metropolitană, nu vrem să înțelegem ce înseamnă partea de finanțări europene care deja ies din zona de comunități. Cam toată arhitectura financiară, tot ce înseamnă partea de fonduri europene, inclusiv PNRR, aceste surse de finanțare ies din logica comunității și se duc într-o logică a regiunii, pentru că vorbim de o bunăstare regională. […] În București ne lipsește leadership-ul, ne lipsește coordonarea și mai ales, ne lipsește colaborarea, nu prea știm să colaborăm. 

    Cu toate că ne aflăm în cadrul unei posibile crize economice, anunțate de foarte mulți specialiști, orașele smart aduc foarte multe beneficii pe termen mediu și lung. Despre acest fapt Eduard Dumitrașcu menționează că: Ce nu a reușit să facă pandemia, din punct de vedere economic, vor face și inflația și războiul din Ucraina, iar aceste oportunități, pentru că fiecare criză aduce și niște oportunități, dacă avem oameni care să înțeleagă aceste oportunități, România are o șansă de dezvoltare în plină criză, oricât de ciudat sună această sintagmă. Pentru că avem foarte multe fonduri la dispoziție, pentru că avem relocarea unei mari părți din industria de la nord de România.  

Avem infrastructură, avem fonduri la dispoziție, avem cea mai bună tehnologie în România și avem cei mai buni specialiști care pot dezvolta aceste comunități

    Despre PNRR acesta a mai spus: Noi încă suntem în perioada romantică a PNRR-ului. Dar această perioadă romantică în care vorbim doar despre cele 29 de miliarde care urmează să vină în România se va termina foarte curând, și intrăm în perioada pragmatică, aceea în care trebuie să arătăm proiectele, să semnăm contractele de finanțare, să dăm drumul la licitații și să intrăm în perioada de execuție. Prin urmare da, mai important ca niciodată să vorbim despre dezvoltare sustenabilă, despre inovație în comunitățile noastre, pentru că avem surse de finanțare la dispoziție. Și de data asta să știți că nu mai avem pe cine să dăm vina. Avem infrastructură, avem fonduri la dispoziție, avem cea mai bună tehnologie în România și avem cei mai buni specialiști care pot dezvolta aceste comunități.

Jurnalul poate fi vizionat aici: https://m.digi24.ro/emisiuni/jurnale/jurnal-ora-17-00-27-iunie-3-1991157 – la minutul 12.25