Email

info @ arsc.ro

Belvedere Office Building

Baba Novac 19A, Sector 3

Caravana Smart City București a prezentat prioritățile de investiții ale regiunii

Caravana Smart City București-Ilfov a prezentat prioritățile de investiții din regiune 

Asociația Română pentru Smart City în parteneriat cu Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov, Consiliul Județean Ilfov și Universitatea Politehnica București a organizat în data de 24 Mai 2022, Caravana Smart City București – Ilfov.

Caravana Smart City București-Ilfov a abordat teme precum Strategii, legislație și politici publice, infrastructură și finanțare, proiecte, investiții și soluții de tehnologie și viziunea locală în context regional și a reunit decidenți, reprezentanți ai administrației centrale și locale, experți din mediul privat, precum și reprezentanți ai mediului universitar. 

Eduard Dumitrașcu (ARSC): Deși generăm 28% din PIB-ul României, suntem departe de ceea ce ar însemna o zonă metropolitană inteligentă

Eduard Dumitrașcu, Președinte ARSC

Eduard Dumitrașcu, Președinte Asociația Română Pentru Smart City„: Chiar dacă nu e foarte confortabil, încercăm să înțelegem nevoile de dezvoltare ale regiunii noastre. Este clar, dacă facem un exercițiu de sinceritate și facem o poză a momentului, o radiografie a regiunii București Ilfov ne arată că, deși generăm 28% din PIB-ul României, suntem departe de ceea ce ar însemna o zonă metropolitană inteligentă. 

Cu toate acestea, președintele asociației și-a exprimat încrederea că lucrurile evoluează într-o direcție pozitivă: În șase ani de activitate a asociației noastre, foarte rar ne-ați auzit să ne plângem. Dimpotrivă, noi vedem oportunitățile, vedem lucrurile frumoase pe care le avem de făcut, vedem multitudinea surselor de finanțare, ceea ce ne crează și o îngrijorare privind capacitatea de livrare în anii următori„.

László Borbély (Consilier de Stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României): Trebuie să fie o colaborare, un parteneriat. Departamentul de Dezvoltare Durabilă, din 2017 încercăm să punem oamenii la o masă, diferite entități, diferite segmente ale societății

László Borbély a vorbit despre cum o colaborare între companii, experți, și alte segmente ale societății ne poate ajuta să realizăm o strategie de dezvoltare optimă, care poate ajuta la creșterea calității vieții din comunitățile noastre.

Noi nu putem fi cei care depunem proiecte, dar putem să avem o gândire comună, trebuie să avem răbdare și de aceea, dacă ne uităm la Strategia de Dezvoltare Durabilă a României până în 2030, o să vă spun că tot în 2008, când am fost ministrul Dezvoltării Regionale, am făcut o strategie de dezvoltare spațială până în 2030. Deci, am fost pe undeva vizionar, am avut o direcție strategică formată din 25 de oameni, oameni minunați, trebuie să avem strategii, dar aceste strategii trebuie să le punem în practică și cum le punem, aici este. Trebuie să avem parteneri, companii, oameni care știu ce să facă, alte segmente ale societății și noi acest lucru l-am făcut. 

 

Dragoș Preda (Director general Radiocom): Discutam cu Hubert Thuma, prin 2020, despre crearea unui DIH (Digital Innovation Hub) la nivelul Ilfovului, atunci s-au lansat aceste inițiative. DIH-urile trebuie nișate pentru că știți ce aduce plusvaloare? Tocmai această nișare!

Directorul general Radiocom, Dragoș Preda, a prezentat rolul interoperabilității și cel al conectivității în oferirea de oportunități egale cetățenilor. Totodată, el a vorbit și despre importanța numărului de utilizatori în cadrul soluțiilor digitale și nu numai. 

Fiecare stat și-a asumat anumite domenii de activitate pentru care este recunoscut în top 3-5. Acest lucru trebuie să ni-l asumăm, să îl calibrăm și să ni-l asumăm. Apoi vorbim foarte des de interoperabilitate. Vin dintr-un domeniu care mănâncă interoperabilitatea de câteva decenii și anume, domeniul militar. Este vorba de limbajul comun. Limbajul comun, în zona de orașe, comunități inteligente, pentru că nu este vorba doar de orașe inteligente sau mediu rural inteligent, este vorba până la urmă de a oferi oportunități egale tuturor cetățenilor. Și cred că până la urmă aceasta a fost provocarea pandemiei, să fim conștienți că oferim aceleași oportunități tuturor cetățenilor. Lucrul acesta se face prin conectivitate, prin acces la aceste oportunități. Degeaba avem soluții digitale, degeaba avem platforme dacă aceste soluții nu ajung la cât mai mulți utilizatori. 

Adrian Criț (STB) În maxim o lună vom putea valida direct cu cardul bancar în toate mijloacele de transport în comun 

Directorul general al STB, Adrian Criț a prezentat o parte din măsurile de digitalizare luate de societatea de transport bucurestean, printre care introducerea aplicației 24pay, pentru plata titlurilor de călătorie şi a abonamentelor, eliberarea abonamentelor pentru tineri pentru perioade mai mari de o lună, precum și intenția de a lansa o aplicație alături de Ministerul Educației pentru achiziția online a abonamentelor. 

Anul trecut am declanşat procedura de achiziţie pentru validatoare inteligente, iar începând de săptămâna trecută s-a început montajul şi în maxim o lună vom putea valida direct cu cardul bancar în toate mijloacele de transport în comun. Am digitalizat în totalitate centrele de vânzare şi peste tot se plăteşte cu POS. Ne implicăm în continuare pentru integrarea acelor vending machine care există în centrele comerciale. Vor exista 2.000 de puncte de vânzare de acest fel cu beneficii imense„, a mai menţionat directorul STB.

Dan Nicula (ADR BI) Alocarea din fonduri europene pentru regiunea București Ilfov s-a triplat față de perioadele anterioare

Dan Nicula, directorul general ADR BI, a salutat procesul de descentralizare, prin desemnarea ADR-urilor ca autorități de management, subliniind importanța creșterii alocării financiare dedicată regiunii București Ilfov, pentru exercițiul financiar 2021-2027. 

Pe lângă descentralizare, s-a mai întâmplat un lucru bun cu prilejul noii perioade de finanțare pentru regiunea noastră și anume alocarea din fonduri europene a crescut substanțial față de perioadele anterioare. Programele operaționale regionale cu caracter național și cu alocări regionale din ultimele două perioade, ne-au oferit la nivelul București Ilfov, alocări de maxim 400 de milioane de euro pe șapte ani. În noul program regional, finanțarea europeană a crescut substanțial, la aproape 600 de milioane de euro, la care s-ar aduna cofinanțarea națională, minim încă pe atât, deci vorbim de o creștere a finanțării europene și de la bugetul de stat de peste trei ori.  Prezentarea susținută în cadrul intervenției este disponibilă aici

 

Mihaela Toader (CJ Ilfov): Succesul unui proiect inovativ constă în înțelegerea problemelor și adaptarea tehnologiilor la realitatea din teren 

În calitate de partener strategic al evenimentului, Consiliul Județean Ilfov a participat în cadrul celui de-al doilea panel – Administrația locală București-Ilfov Proiecte, investiții și soluții de tehnologie.

Digitalizarea nu poate fi un scop în sine, ci mai degrabă un mijloc prin care ar trebui să ajustăm serviciile publice astfel încât să furnizăm, în termeni de calitate și promptitudine, tot ceea ce solicită și are nevoie cetățeanul (…). Succesul unui proiect inovativ, așa cum sunt proiectele de tip Smart County, se bazează în primul rând pe înțelegerea clară a problemelor pe care administrația le are în raport cu cetățenii și adaptarea tehnologiilor existente la realitatea din teren”, a declarat Mihaela Toader, administratorul public al judeţului Ilfov.

 

Ciprian Aber (NOD):  Este necesară stabilirea unei strategii la nivel regional prin care să integrăm tehnologia în comunitate prin atragerea de fonduri europene

În cadrul panelului dedicat viziunii locale în contextul regional, Ciprian Aber – NOD Business Solutions Manager, a evidențiat necesitatea unei strategii la nivel regional, în special în comunitățile mari urbane cum este și Bucureștiul, cât și modalitățile prin care putem integra tehnologia în comunitate prin atragerea fondurilor europene existente, folosindu-ne de toate resursele specializate pe care comunitatea partenerilor NOD le pune la dispoziție pentru implementarea proiectelor de dezvoltare regională și națională.

 

 

 

Ciprian Ciucu (Primar Sector 6): Bucureștiul atrage din toată țara și mai cu seamă, absoarbe orice energie semnificativă de la Constanța la Craiova.

Primarul sectorului 6 a punctat modalitatea în care orașele mari, precum capitala, atrag oameni, pe principiul gravitațional: cu cât sunt mai mari cu atât atrag mai mult. Pe lângă oameni, orașele mari atrag și dezvoltare. Acesta a mai subliniat și faptul că una dintre problemele principale ale Bucureștiului este lipsa de cooperare dintre primăriile de sector și lipsa coerenței în colaborarea cu Primăria Generală.

Primarii de sector, că vor, că nu vor se uită unii la alții, care performează mai mult, care muncește mai mult, care are rezultate mai bune. Și atunci competiția asta poate aduce o plusvaloare. Dar, lucrurile trebuie să fie gândite extrem, extrem de bine, ar trebui să avem niște analize funcționale foarte temeinic făcute, un proces de raționalizare, ar trebui să lucrăm cu experți care au experiență internațională comparativă în astfel de reforme (reforma administrației) […] și să obținem ceea ce este foarte greu de obținut, un consens politic, dar partidele nu au vrut, au zis dacă nu câștigăm toate primăriile măcar câștigăm una sau două sau trei. Lucrurile sunt extrem de complexe și este nevoie cumva de cineva care să vină poate chiar din campania electorală cu un asemenea proiect pe masă.

Radu Dragomir (Urban Scope):  Primul coridor de autobuze autonome va fi la Cluj, Sibiu sau Buzău

În cadrul intervenției sale, Radu Dragomir, CEO Urban Scope, a subliniat importanța parteneriatelor cu administrația locală, având în vedere schimbările ce au avut loc la nivelul societății, menționând deasemenea calitatea în creștere a strategiilor regionale, care încep să cuprindă adevăratele nevoi ale comunității. 

 „Recent am generat un parteneriat cu o firmă americană și austriacă și încercăm să avem primul coridor de autobuze autonome. Ne propunem să îl avem la Cluj, Sibiu ori Buzău, acestea sunt cele trei orașe care concurează în momentul de față pentru acest acest deziderat și încercăm să obținem un grant și să folosim fonduri europene pentru a putea să realizăm acest coridor de vehicule autonome. Suntem pregătiți pentru tehnologiile viitorului, cu siguranță și dorim ca fondurile europene să fie investite cu eficiență maximă, iar pentru a face acest lucru bineînțeles avem nevoie de acest parteneriat cu autoritățile.

Radu Mihaiu (Primar Sector 2): Sectorul 2 și Bucureștiul trebuie să tindă spre o calitate mai bună a vieții. Cea mai mare problemă în București este acum că ne pleacă oamenii calificați, mulți dintre ei din cauza nivelului de trai.

Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu a evidențiat faptul că București a devenit un oraș al mașinilor și nu al oamenilor. Întrebați ce ar alege între parcări și parcuri, o mare parte dintre cetățeni au ales parcările. Dar, Sectorul 2 face parte dintr-un program al Uniunii Europene, care își propune neutralizarea emisiilor de carbon până în 2030, „Misiunea Orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei

Sunt două orașe și un sector selectate din România din cele 100 de orașe pentru neutralitatea de carbon până în anul 2030. Am avut săptămâna trecută o întâlnire la Cluj, o deschidere a Misiunii 100 de orașe și evident am stat de vorbă acolo cu directorul general adjunct și cu domnul Boc, am stat de vorbă despre ce înseamnă neutralitatea de carbon pentru un sector și cum putem atinge acest scop până în 2030, ca sector. Evident că nu se poate ca sector, este un mecanism de finanțare în care am fost poate un pic mai rapizi și mai eficienți în a accesa aceste fonduri, dar neutralitatea de carbon se poate obține doar împreună cu celelalte sectoare. Din acest punct de vedere cred că este foarte, foarte util să avem discuții cu toate sectoarele și Primăria Generală.

Bogdan Nițulescu (Small, Medium and Corporate Lead, Microsoft România): Pot spune că mare parte din cuvântul cheie, digitalizare, îl reprezintă nevoia de a avea competențe digitale.

Bogdan Nițulescu, a declarat că în România avem o mare nevoie de educație digitală, în prezent, aflându-ne pe ultimul loc la competențe digitale în Europa. Din fericire apar din ce în ce mai multe proiecte și finanțări în zona de digitalizare. Acesta a mai evidențiat cum trebuie să existe demersuri clare care să ajute oamenii să dobândească competențe digitale: de la funcționari publici, la profesori și oameni fără posibilități.

„Smart city nu poate să existe fără smart citizen. Și trecând de la istorie la ceea ce ne așteptăm, mă bucur să văd în planuri, în strategii, planuri de finanțare ale competențelor digitale. Suntem, așa cum ați auzit deja, nu mai e o noutate, pe ultimul loc în ceea ce privește DESI, Indexul European la Dezvoltării Competențelor Digitale. Atenție, nu vorbim de abilități, vorbim de competențe. Modul în care oricine dintre noi reușește să folosească tehnologia, și nu device-urile, astfel încât să își atingă niște obiective. Și atunci la asta mă uit și apelul către toți decidenții de aici din sală este ca-n toate planurile, master planurile, strategiile pe care le gândiți, să includem neapărat acțiuni și evenimente, clare, pentru a crește competențele digitale ale angajaților din unitățile administrativ teritoriale, beneficiarilor acestora, profesorilor, cadrelor didactice, inspectorilor, pentru că este mare nevoie ca noi să nu rămânem tradițional pe acel ultim loc, ci să recuperăm fantastic decalajul existent”.

Marcel Heroiu (Expert Banca Mondială): București are un sector privat în plină dezvoltare, probabil știți că are un PIB mai mare decât cel al Serbiei sau al Bulgariei, deci este practic o țară într-o țară

Marcel Heroiu a amintit despre faptul că puterea de decizie din cadrul Bucureștiului trebuie să fie una descentralizată, iar mai apoi ar fi nevoie de o colaborare între autoritățile locale, mediul privat și cetățeni pentru a putea să aibă loc o dezvoltare optimă a orașului.

„Este un mamut care este greu să fie gestionat ca lumea. În mod evident trebuie avută o discuție despre legea Bucureștiului, o lege a zonei metropolitane a Bucureștiului, despre descentralizare, este important să nu rămână decizii importante într-un singur pix, trebuie să existe mai multe entități care să se ocupe de dezvoltarea Bucureștiului. Trebuie mobilizați mulți actori de la nivel local, un oraș nu ține numai de un primar sau de administrație locală ține de implicarea tuturor actorilor, de la cetățeni care pot să își reabiliteze blocurile, cum se întâmplă de exemplu la Cluj, să se ocupe de întreținerea spațiilor din jurul casei sau din jurul blocului, implicarea sectorului privat, care este cel mai important agent de dezvoltare”.

Cristian David (Președinte, Institutul pentru Libertate și Democrație): Consider că aceste procese care au loc, fie că vorbim de proiecte, PNRR, dezvoltare durabilă, au până la urmă ca finalitate, ca ultimă finalitate transformarea comunităților noastre

Cristian David subliniază importanța colaborării dintre tehnologie, administrația publică și comunitate. El consideră că în cadrul comunităților un rol decisiv îl are și educația civică, care nu ar trebui să lipsească din nicio comunitate inteligentă.

„Cred că o discuție care nu pune în egală măsură comunitatea, tehnologie și administrație nu reflectă întru totul realitatea pe care o trăim. Eu am, să zicem, o experiență de a fi născut și am trăit toată viața mea în București – Ilfov, deci cumva sunt un martor al acestei transformări, știu cum arătau lucrurile în zona noastră și înainte de ‘89. […] Comunitățile au nevoie, pe lângă proiecte, pe lângă infrastructură, pe lângă piste de biciclete sau structuri intermodale, au nevoie de educație civică și mesajul meu este mai degrabă orientat către reprezentanții din autoritățile publice locale aflate astăzi aici de a încuraja și aceste proiecte de dezvoltare comunitară, de conștientizare, de informare

 

Ramona Porumb (Viceprimar Sectorul 1): În ceea ce privește Sectorul 1, și ce am înțeles din discuția de astăzi, Sectorului 1, în prezent, îi lipsește o busolă. Îi lipsește busola numită strategie

Viceprimarul Sectorului 1 a menționat că e bine să fim optimiști, dar nu trebuie să neglijăm problemele pe care le avem în prezent și a subliniat că stadiul de digitalizare al Sectorului 1 este încă unul incipient, dacă îl comparăm cu alte sectoare sau alte orașe ale României.

Ne lipsește acțiunea în prezent, și la nivelul capitalei, cred eu, și la nivelul Sectorului 1. Nu este suficient doar să spunem că vrem să facem, dar trebuie să trecem și la treabă. Dar despre ce face Sectorul 1 în prezent, pentru că facem, poate, și câteva lucruri bune, care se văd din prisma cetățeanului, foarte puțin m-aș axa pe partea de digitalizare pentru că avem câteva aplicații care funcționează. Dacă vorbim de reînnoirea contractelor de parcare, dacă vorbim de înscrierea la creșe, dacă vorbim de DITL unde cetățenii, începând din acest an își pot obține prin email un certificat fiscal, își pot declara imobilele ș.a.m.d., avem și petiții care se pot transmite pe mail, dar din păcate se printează și se transmit către departamentele din primărie care trebuie să le rezolve. Deci pe partea de digitalizare suntem mult în urmă. […] Știu că ați vrut să fim optimiști astăzi, să privim cu încredere spre viitor, spre ce putem face, spre fondurile PNRR, dar ca să plecăm mai departe, totuși, trebuie să vedem care este situația în care ne aflăm astăzi.

Mihai Anghel (Director DMU Sector 4): La nivelul București – Ilfov este obligatoriu să generăm absolut tot ce înseamnă politicile de mediu, de aer, tot ce înseamnă partea de green, inclusiv partea de digitalizare.

Directorul Direcției de Mobilitate Urbană a Sectorului 4 a vorbit despre cum proiectul de dezvoltare al Zonei Metropolitane București – Ilfov a rămas în urmă și despre cum orice politică administrativă sau a serviciilor publice poate fi generată numai în parteneriat cu Consiliul Județean Ilfov, cu Primăria capitalei și/sau primăriile de sector.

Când vorbești de partea de digitalizare la nivel de București secvențial, fie că vorbim pe sectoare, fie că vorbim la nivel de capitală, fie că deja ajungem să vorbim la nivel de UAT-uri din Ilfov, […] ,dar cred că trebuie să se uniformizeze într-un fel modul de lucru al acestor autorități publice. Lucrul acesta se întâmplă astăzi, dar se întâmplă prin voința unor persoane, nu prin ceva coerent, nu pe baza unor principii.

 

Dio Boacă (CEO, Phoenix Media): Noi avem date culese de aproximativ 7 ani de zile la nivel de București, avem toate datele cu tot ce s-a întâmplat în pandemie, unde au fost niște lucruri absolut colosale.

Directorul general Phoenix Media, a vorbit despre cum instituțiile publice nu iau inițiativă pentru a accesa date importante, care pot ajuta la dezvoltarea sectorului de mobilitate.

Sunt foarte multe date care pot ajuta traficul, pot ajuta primăriile, pot ajuta o grămadă de instituții din România. […] Până acum, singura instituție care ia date de la noi este Primăria Sectorului 4. Ne-am rugat de absolut toată lumea. Noi avem 107 camere care funcționează non-stop și fac counting, numără mașini, pietoni, spun câte sunt autobuze, câte sunt camioane, totul se întâmplă în real time. Ne dorim să vină cât mai multe instituții care să ia aceste date. Mai mult decât atât, putem să îi conectam direct pe ei la camerele noastre, chiar ne-am pregătit, am pus niște switch-uri acolo, dacă vor să vină mai mulți cu net-ul le dăm drumul. Noi nu putem să înregistrăm nimic, conform GDPR, noi doar culegem niște numere.

 

Mihai Anghel (Primarul Comunei Snagov): Acum, suntem în analiză cu proiectul de apă și canal, suntem încărcați pe platforma MySMIS

Primarul Snagovului a spus câteva cuvinte despre proiectele actuale care se desfășoară pe raza comunei Snagov, precum proiectul de apă și canal și a povestit despre rolul istoric pe care l-a avut comuna de-a lungul timpului.

„Datorită lui Eduard Dumitrașcu și împreună cu administratorul pe care îl am alături de mine, pe Radu Mărginean, am lansat acest concept Snagov Green & Clean și tot ce facem noi, facem sub umbrela acestui concept.  Snagovul, într-adevăr, înseamnă mult, înseamnă istorie. Acolo s-au semnat foarte multe documente importante pentru istorie și poate pentru continuitatea noastră ca neam. Să știți că la Snagov s-a discutat despre aderarea la NATO, aderarea la UE, deci însemnăm ceva și vreau ca această localitate să fie și un punct de atracție și un loc de unde să pornească schimbarea la nivel local”.

 

Evenimentul poate fi vizionat integral pe canalul YouTube al Asociației Române pentru Smart City (Smart City Romania). 

Organizatori și parteneri strategici: Asociația Română pentru Smart City, Universitatea Politehnica din București, Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov, Consiliul Județean Ilfov

Parteneri principali: Radiocom – Societatea Națională de Radiocomunicații S.A., Network One Distribution,  Microsoft, Anadolu Automobil Rom, TSG, BMF Grup, M Install, Vantage Towers. 

Parteneri Instituționali: Agenția pentru Dezvoltare Regională București Ilfov, Consiliul Județean Ilfov, Phoenix Media, Universitatea Politehnica din București, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, Bucharest Real Estate Club, Institutul pentru Libertate și Democrație, EOS Digital Academy.

Parteneri media: Agenția Națională de Presă Agerpres, Stiripesurse.ro, Radio România Actualități, Ziarul News, Financial Intelligence, Ziarul BURSA, Administrație.ro, Fonduri-Structurale.ro

 

Avem cookies!
Acest site folosește module cookie pentru analiză și conținut personalizat.
Dacă navigați în continuare în acest site, sunteți de acord cu această utilizare.