Într-un context internațional marcat de intensificarea amenințărilor cibernetice, de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și de creșterea dependenței de infrastructurile digitale, securitatea cibernetică devine o condiție esențială pentru funcționarea administrațiilor publice și pentru dezvoltarea orașelor inteligente.

Asociația Română pentru Smart City (ARSC) a participat marți, 20 octombrie 2026, la deschiderea Bucharest Cybersecurity Conference 2026 (BCC2026), eveniment internațional dedicat securității și rezilienței cibernetice, organizat în România.

Conferința se desfășoară în perioada 20-22 octombrie, la București, și este organizată de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), împreună cu Bitdefender, în calitate de partener principal, și cu sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), al Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC), al Centrului Național de Coordonare NCC-RO și al Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI).

Securitatea digitală, pe agenda liderilor europeni și internaționali

Prima zi a conferinței a adus în prim-plan relația dintre securitatea cibernetică, geopolitică, inteligența artificială și suveranitatea digitală.

Nicușor Dan, Președintele României, la deschiderea BCC2026

Evenimentul a fost deschis de Președintele României, Nicușor Dan, care a evidențiat importanța securității cibernetice în fața amenințărilor venite inclusiv din partea actorilor statali și impactul pe care atacurile informatice îl pot avea asupra încrederii cetățenilor în instituțiile publice.

În deschiderea conferinței au intervenit reprezentanți de rang înalt ai instituțiilor românești și europene, printre care Luminița Odobescu, consilier de stat pentru politică externă și securitate, Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, și Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European. Într-un mesaj video, Victor Negrescu a arătat că administrația publică a reprezentat 32% dintre incidentele analizate în cel mai recent raport ENISA privind amenințările cibernetice.

Dezbaterile primei zile au reunit experți și lideri din organizații precum ENISA, Google, Fortinet, Recorded Future, ISC2 și CISA, într-un dialog despre competiția geopolitică pentru puterea digitală, încrederea în sistemele de inteligență artificială și capacitatea Europei de a transforma reglementările în mecanisme eficiente de protecție.

O temă centrală a fost aplicarea uniformă a legislației europene în cele 27 de state membre și provocările întâmpinate de operatorii de infrastructuri critice în îndeplinirea obligațiilor de securitate.

Mesajul primei zile este relevant pentru întreaga administrație publică: securitatea cibernetică nu mai poate fi tratată exclusiv ca o problemă tehnică, ci este o responsabilitate strategică, instituțională și de guvernanță.

Nicușor Dan, Președintele României

De ce securitatea cibernetică este o prioritate pentru ARSC

Pentru Asociația Română pentru Smart City, securitatea cibernetică este o componentă fundamentală a transformării digitale a comunităților.

Digitalizarea administrațiilor, interoperabilitatea sistemelor informatice, dezvoltarea platformelor de servicii publice, integrarea inteligenței artificiale și utilizarea datelor în timp real creează oportunități importante pentru eficientizarea serviciilor publice. În același timp, acestea amplifică nevoia de protejare a datelor, a infrastructurilor și a continuității serviciilor esențiale.

Un oraș nu poate fi considerat cu adevărat inteligent dacă sistemele sale digitale nu sunt sigure, dacă informațiile cetățenilor nu sunt protejate sau dacă un incident cibernetic poate compromite funcționarea serviciilor publice.

În această perspectivă, ARSC susține integrarea principiilor de securitate cibernetică încă din etapa de proiectare a investițiilor digitale, nu doar după implementarea soluțiilor tehnologice.

Pentru autoritățile locale, această abordare presupune evaluarea riscurilor asociate noilor platforme, protecția datelor personale, securizarea accesului la sisteme, gestionarea responsabilă a furnizorilor de tehnologie și dezvoltarea capacității instituționale de prevenire și de răspuns la incidente.

În contextul implementării Directivei NIS2 și al consolidării cadrului european privind securitatea digitală, administrațiile trebuie să privească reziliența cibernetică drept o investiție în continuitatea serviciilor publice și în încrederea cetățenilor.

De la reglementare la implementare: provocarea administrațiilor locale

Una dintre direcțiile principale de dezbatere ale BCC2026 privește diferența dintre ambiția cadrului european de reglementare și capacitatea efectivă a organizațiilor de a implementa măsurile necesare.

Pentru orașele și comunitățile din România, această provocare este deosebit de relevantă. Administrațiile locale gestionează volume tot mai mari de date și servicii digitale, de la registre administrative și platforme de plată până la mobilitate urbană, infrastructuri inteligente, utilități și sisteme de monitorizare.

Protejarea acestor ecosisteme necesită nu doar investiții în tehnologie, ci și specialiști, proceduri clare, evaluări periodice de securitate și colaborare între autorități, mediul privat și instituțiile cu atribuții în domeniul securității cibernetice.

Viitorul orașelor inteligente nu depinde doar de cât de avansate sunt tehnologiile folosite, ci și de cât de sigur și de responsabil sunt administrate.

ARSC și securitatea comunităților inteligente

Din 2016, Asociația Română pentru Smart City lucrează cu administrațiile publice, companiile și mediul academic pentru dezvoltarea comunităților inteligente din România. Prin participarea la Bucharest Cybersecurity Conference 2026, ARSC își reafirmă interesul pentru modele de digitalizare în care securitatea, interoperabilitatea și reziliența fac parte din proiect de la început.

Pentru ARSC, transformarea digitală și securitatea cibernetică trebuie să evolueze împreună: digitalizarea, protecția infrastructurilor critice și pregătirea administrațiilor locale sunt obiective complementare.

Un oraș inteligent trebuie să fie, înainte de toate, un oraș sigur, rezilient și capabil să asigure continuitatea serviciilor publice pentru cetățenii săi.