Luni, 4 Iulie 2022, Institutul pentru Libertate și Democrație, în parteneriat cu Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, a organizat conferința „Energia și schimbările climatice în contextul geopolitic actual”. Evenimentul s-a bucurat de prezența unei personalități recunoscute la nivel internațional în domeniul schimbărilor climatice și dezvoltării durabile, dr. Hakima El Haité, președinta Internaționalei Liberale.
Evenimentul a fost moderat de către Cristian David, președintele Institutului pentru Libertate și Democrație. Acesta a vorbit despre dimensiunea națională și globală a temelor abordate. Preocuparea pentru găsirea celor mai adecvate soluții ca răspuns la consecințele economico-sociale ale schimbărilor climatice a adus în prim-plan nevoia de identificare a unor noi soluții de energie regenerabilă. Concomitent, presiunea dezvoltării, bazată pe creșterea consumului, a declanșat o veritabilă spirală a crizei de resurse. Pe acest fond, războiul din Ucraina a venit să amplifice criza energetică, declanșată deja la finele anului trecut. Astăzi vrem să aducem un element de noutate şi anume alăturarea a două procese, criza din energie şi schimbările climatice, şi analizarea lor sub impactul transformărilor şi evoluţiei crizei din Ucraina, a mai adăugat acesta.
În deschiderea intervenţiei sale, dr.Hakina El Haite a afirmat: „Nu îmi pot imagina că putem vorbi despre schimbările climatice, fără implicarea sectorului privat, a investitorilor, băncilor şi prim – miniştrilor„.
Președintele Internaționalei Liberale, Hakima El-Haite a prezentat faptul că războiul actual înseamnă și consum de energie. De asemenea, războiul ne-a arătat că am făcut greșeli, amânarea unor decizii importante legate de soarta climatului global, de exemplu Acordul de la Paris. Trebuie să lucrăm împreună la nivel global pentru a depăși această criză climatică. Aceasta a mai menționat și faptul că schimbarea stă în mâinile cetățenilor și ale sectorului privat deoarece deciziile corecte nu pot fi luate de către politicieni. Agenda politicienilor este în opoziție cu schimbările climatice.
Referindu-se la măsurile de protecţie a mediului stipulate în acorduri, preşedinta Internaţionalei Liberale a afirmat: „A apărut Acordul de la Paris care spune că vom lucra cu toţii, împreună, pentru o transformare globală, vom schimba sursele de energie, vom schimba modul în care construim, vom schimba modalităţile de iluminat, vom schimba sistemul de transport, vom schimba educaţia, vom schimba cultura, vom crea o nouă civilizaţie cu conţinut redus de carbon. Ce am făcut de la Acordul de la Paris? Nu am făcut nimic. Nivelul de emisii este, constant, în creştere, în loc să fie în descreştere. Cel mai recent raport al IPCC spune că nu am făcut nimic şi arată că impactul unor schimbări datorate schimbărilor climatice este ireversibil, putem schimba impactul schimbărilor climatice, dacă acţionăm acum. (…) Ne aflăm acum, într-un moment istoric, când ar trebui să luăm deciziile corecte, iar deciziile corecte nu ar trebui luate doar de politicieni. Dacă politicianul trebuie să ia o decizie privind schimbările climatice, ar fi o decizie nepopulară şi nu va mai primi voturi. Vorbind la modul general, politicienii nu pot lua astfel de decizii dificile„.
Concluzia dr. Hakima el Haite este că măsurile care trebuie aplicate urgent pentru protejarea mediului stau în puterea fiecăruia: „Dacă ne dorim să schimbăm lumea, să oprim schimbările climatice, trebuie să ne schimbăm întâi noi şi asta sunteţi rugaţi să faceţi. Este ceea ce încearcă să facă Institutul pentru Libertate şi Democraţie, ceea ce încerc să fac şi eu ca preşedinte. Acum două zile am adoptat, la nivelul partidelor liberale, o politică privind comerţul cu conţinut redus de carbon şi alta privind schimbările climatice şi încercăm să le promovăm.„
În deschiderea conferinței Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, și-a exprimat bucuria de a găzdui această conferință în sediul Camerei de Comerț și Industrie. Acesta a apreciat că este important ca Marea Neagră să fie atractivă din punct de vedere energetic: „E de înţeles, pe de o parte, pentru că vorbim de o sumedenie de porturi ucrainene, nu vorbim doar de unul care îşi transferă activitatea la Constanţa. Vorbim de Odesa, Nikolaev, de Iliciovsk, de Mariupol. Nu este o misiune simplă. Problema noastră este să facem în continuare Marea Neagră atractivă atât din punct de vedere al energiei, cât şi din punct de vedere al tranzitului de marfă. Este imperios necesar, pentru că altfel vom deveni nefrecventabili.„
Cristian Bușoi, membru al parlamentului european și președinte al Comisiei pentru energie, inovație, și-a început discursul subliniind importanța de a lua inițiativă și a încerca să combatem schimbările climatice. Dar, pentru a face tranziția verde trebuie să existe schimbări în toate sectoarele de activitate. Trebuie să avem o abordare echilibrată, unele regiuni, mai ales cele care se bazează pe cărbune ca sursă principală de energie, având nevoie de mult mai mult ajutor din partea noastră.
Lucia Varga, project manager la Institutul pentru Libertate și Democrație a vorbit despre cum „Puterea exemplului ar fi făcut ca la Guvern, la Parlament, la Ministerul Mediului să vedem deja primii paşi făcuţi pentru a crea exemple de bune practici în România. Am văzut deja la Ministerul Mediului paşi pe care i-am făcut privind trecerea de la maşini pe benzină şi motorină la mașini electrice, am văzut deja la Guvern primele coşuri pentru colectarea selectivă a deşeurilor, am văzut în Parlament câţiva mici paşi în acest sens, dar cred că se impune în perioada următoare să trecem de la vorbe la fapte. Şi nu vom putea atinge obiectivele de dezvoltare durabilă, obiectivele ce ţin de scăderea efectelor schimbărilor climatice dacă nu vom lucra instituțiile împreună cu societatea civilă, aşa cum este şi Institutul pentru Libertate şi Democraţie, împreună cu mediul de afaceri şi împreună cu organizațiile neguvernamentale. Educaţia, cooperarea între toţi membrii societăţii a fost un mesaj pe care l-am reţinut astăzi. Dacă există o voinţă comună, o determinare şi o dorinţă de a împinge lucrurile mai departe, fără ceartă, ci fiecare să îşi aducă contribuţia, vom reuşi.”
Dan Barna, deputat și fost vicepremier al României, a afirmat că generațiile care ocupă în prezent Pământul au trăit într-o zonă de confort energetic. Stimulentul de a fi creativ și econom nu a existat, energia fiind o facilitate la îndemână. Dar, stabilitatea și confortul pe care l-au avut generațiile noastre dispare. Războiul pune presiune foarte mare pe România. Pentru perioada următoare, eficiența energetică a României va însemna gaz. Nu suntem pregătiți încă să înlocuim energia cu combustibil fosil cu energie verde regenerabilă, mai adaugă acesta.
Adrian Cioroianu, managerul Bibliotecii Naționale, a adus în prim-plan contextul istoric al situației actuale. Mai mult, acesta a punctat faptul că în România avem o foarte mare problemă cu eficiența energetică și modul în care sunt construite sau reabilitate clădirile.”În momentul de faţă, referindu-mă la situaţia României aş spune că este una mai bună din câte s-ar putea imagina cu condiţia să ne hotărâm odată ce vrem. Vor fi mari presiuni în România pentru redeschiderea termocentralelor prin exploatarea cărbunelui, vor fi presiuni reale din partea societăţii pentru că problema socială în Valea Jiului şi în zonele conexe nu e încă rezolvată. Pe de altă parte, mi-aş dori ca Guvernul să nu cedeze acestor presiuni pentru că, în cazul nostru, încă energia nucleară rămâne de departe cea mai indicată.”
Raimar Wagner, project director la Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate – filiala România și Republica Moldova, a concluzionat: „S-a vorbit despre puterea exemplului. Până la urmă, când există o presiune suficient de mare în populaţie, în public, care se obţine, câteodată, şi prin educaţie, atunci lucrurile se schimbă. Şi asta facem şi noi ca şi fundaţie. Trebuie să vedem cum gândesc oamenii, cum gândesc tinerii. Şi, ca şi astăzi, trebuie să aducem toţi actorii importanţi, toţi decidenţii laolaltă.”
